-
școală și în afara ei, transformarea cadrului didactic în factor de „sprijin”, „mediator”, „facilitator”,
încurajarea comunicării și a relațiilor interpersonale.
Proiectarea trebuie să îmbine în mod armonios logica temei cu logica conţinuturilor, să fie
evidenţiate acele elemente pe care se focalizează demersul didactic - COMPETENȚELE VIZATE,
iar în completare să se adauge COMPETENŢELE ACTIVATE pentru formarea/ exersarea altor
competenţe. În ceea ce priveşte evaluarea, are în vedere cu preponderenţă acele elemente pe care se
focalizează fiecare lecţie și anume COMPETENȚELE VIZATE.
Etape în realizarea proiectării integrate
1. Analiza atentă a programelor școlare – identificarea elementelor de noutate, a specificului
disciplinei si a caracterului integrator
2. Realizarea corelațiilor logice COMPETENȚE- CONȚINUTURI ALE ÎNVĂȚĂRII pentru
fiecare disciplină în parte ( MATRICE LOGICĂ/ disciplină)
3. Stabilirea unor teme mari de studiu ( CUM? DURATA?)
4. Realizarea MATRICEI LOGICE CENTRALIZATOARE ce cuprinde unitățile tematice pe un an
de studiu în care sunt cuprinse corelații de la toate disciplinele care se potrivesc temelor alese
5. Verificarea în matricea logică centralizatoare, pe verticală, a cuprinderii tuturor competențelor și
conținuturilor prevăzute de fiecare programă:
IN MATRICEA LOGIA CENTRALIZATOARE avem:
a) pe verticala = planificarea calendaristică / disciplină
b) pe orizontala = planificarea unităților tematice
6. Detalierea fiecarei unități tematice (UT)
Detalierea se va realiza, în general, în funcție de ordinea în care apar orele în orarul clasei.
Sunt acceptate si inversiuni de ore/lecții dacă acest lucru este impus de logica proiectării ( o oră
pregătește altă oră).
SPECIFICUL CLASEI PREGĂTITOARE- poziționarea disciplinelor în orar poate varia de la o
săptămână la alta
EXEMPLU - Realizarea corelațiilor logice COMPETENȚE- CONȚINUTURI ALE ÎNVĂȚĂRII
pentru fiecare disciplină în parte ( MATRICE LOGICĂ/ disciplină)
DISCIPLINA: MATEMATICA SI EXPLORAREA MEDIULUI
1.
Comp.
1
Cont.
Nr natural de X
la 0-31
Adunarea și
scăderea
în
concentrul 010
prin
numărare
Adunarea și
scăderea
în
concentrul 031 fără și cu
trecere peste
ordin,
prin
numărare/sup
ort intuitiv
Probleme
simple
de
adunare sau
scădere cu 1-
1.
2
1.
3
1.
4
X
X
X
1.5 1.
.
6
2.
1
2.
2
3.
1
3.
2
4.
1
4.
2
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
5.
1
5.
2
6.1 6.
.
2
6.
3
X
X
X
X
X
326