-
a) Cum se procedează : În faţa copilului se aşează o planşă de carton pe care sunt desenate , în
dublu exemplar, imagini ale unor lucruri sau fiinţe bine cunoscute de el . Imaginile perechi sunt
identice din toate punctele de vedere .
Arătând care sunt imaginile identice ( “ la fel „ ) copilul operează o comparaţie între toate imaginile
de pe planşă şi efectuează o selecţie în funcţie de asemănările şi deosebirile dintre ele .
Instructaj : “ Aici sunt multe poze . Dar dacă te uiţi cu atenţie ai să vezi că sunt câte două la fel .
Uite , aici este o raţă şi aici este tot o raţă . Ele fac o pereche . Tu să cauţi şi celelalte perechi , să
vedem dacă le găseşti pe toate . “
b) Pentru a mări dificultatea sarcinii se poate proceda şi la folosirea unor imagini identice din punct
de vedere al formei, însă de mărimi diferite, astfel ca , în procesul de alegere , copilul să ţină seama
şi de imagini care nu sunt perfect identice .
Pot fi oferite copiilor imagini ca :
carte ( mică şi mare )
cană ( mică şi mare )
floare ( mică şi mare ) etc .
Copilul va trebui astfel, ca în procesul de alegere să ţină seama şi de mărime, împerechind pe cele
de aceeaşi mărime ( floarea mare cu floarea mare, floarea mică cu cealaltă floare mică , etc. ).
c) După ce copiii rezolvă cu uşurinţă sarcinile din celelalte variante, se poate trece la o altă
formă a jocului şi anume la amestecarea unor imagini perechi de mărimi diferite cu imagini care nau perechi .
Jocul se poate desfăşura şi sub forma unei întreceri între copii ( “ Cine va găsi mai multe desene la
fel ? “ )
Jocuri pentru dezvoltarea capacităţii p reşcolare de a efectua abstractizări şi generalizări :
Realizarea operaţiilor de abstractizare şi generalizare presupune dezvoltarea , cel puţin
minimă , a capacităţii de a efectua , cât mai corect şi într-o formă cât mai organizată analize ,
sinteze şi comparaţii . Astfel , calitatea produsului obţinut prin abstractizări şi generalizări depinde
nu numai de cunoştinţele copiilor ci şi de nivelul la care ei pot efectua primele trei operaţii . De
aceea , jocurile pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare , trebuie organizate cu
copiii după ce au fost desfăşurate jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de analiză , sinteză şi
comparaţii .
Pentru dezvoltarea operaţiilor de abstractizare şi generalizare , propunem două jocuri :
a. Copiilor li se adresează întrebări prin care se încearcă dirijarea gândirii copilului în aşa fel încât
el să realizeze o grupare bazată pe un anumit criteriu şi să o denumească ( să precizeze noţiunea gen
din care face parte )
Întrebările adresate pot fi :
- “ Îmi poţi spune câteva animale care au două picioare , două aripi şi fac ouă ? “
“ Cum se numesc toate acestea cu un cuvânt ? „
- „ Ce plante folosim la prepararea mâncării ? “
“ Cum le numim pe toate acestea cu un cuvânt ? “
- “ Cu ce lucruri ne îmbrăcăm ? “
“ Cum le numim pe toate acestea cu un cuvânt ? “
- “ Îmi poţi spune cu ce putem călători ? “
„ Cum le numim pe toate la un loc ? “
Pentru a face jocul mai atractiv , acesta poate fi desfăşurat cu mai mulţi copii în acelaşi timp
sub forma unei întreceri:
- La prima întrebare se vor solicita răspunsuri de la cât mai mulţi participanţi , ei completându-se
reciproc . Astfel , sfera noţiunii pe care o vor preciza va deveni pentru ei cât mai mare .
- La a doua întrebare răspunsul va fi solicitat de fiecare dată altui copil .
Cel care răspunde bine , primeşte o bulină , cel care nu răspunde corect nu va primi nimic ,
dar va fi solicitat la altă întrebare . Pierde cel care , la sfârşitul şedinţei , nu are nici o bulină sau
câştigă cel ce are mai multe buline .
311