-
aprecierea performantelor elevilor si precizări privind modul de continuare a activităţii
desfăşurate in timpul orei.
Astfel lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor poate avea următoarea structura:
1. Moment organizatoric (2-3minute);
2. Efectuarea de exerciţii (explicaţii) (40minute);
3. Concluzii, feed-back (5-6minute);
4. Tema.
Variantele lecţiei de formare de priceperi şi deprinderi pot fi identificate, în principal, în funcţie de
specificul domeniului de activitate şi de locul desfăşurării activităţii:
lecţia de formare de deprinderi de activitate intelectuală: analiza gramaticală, analiză literară,
analiza unui text filosofic, analiza unui document istoric, realizarea unui eseu literar sau filosofic,
rezolvare de exerciţii şi probleme;
lecţia de formare a unor deprinderi motrice, specifice disciplinei Educaţie fizică;
lecţia de formare a unor deprinderi tehnice: operare pe computer, utilizarea unor instrumente
tehnice;
lecţia cu caracter practic (aplicativ), realizabilă, de obicei, în afara clasei (de exemplu, în
atelierul şcolar);
lecţia de laborator, vizând desfăşurarea unor experiente în domenii diverse ale cunoaşterii:
chimie, fizica, biologie;
lecţia-excursie, destinata formarii priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta şi
prelucra observaţiile.
Lecţia de fixare şi sistematizare
Lecţia de fixare si sistematizare vizează, în principal, consolidarea cunoştinţelor însuşite, dar şi
aprofundarea lor şi completarea unor lacune. Se realizează prin recapitulare; Condiţia de bază a
eficientizării acestui tip de lecţie o constituie redimensionarea conţinuturilor în jurul unor idei cu
valoare cognitive relevanţei, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicaţie
din ce în ce mai complete şi de aplicaţii optime şi operative în contexte din ce în ce mai largi ale
cunoaşterii.
Structura orientativa a acestui tip de lecţie:
precizarea conţinutului, a obiectivelor şi a unui plan de recapitulare; este de dorit ca aceasta
etapa sa se realizeze în doi timpi: înaintea desfăşurării propriu-zise a orei, apoi la începutul orei sau
orelor de recapitulare;
recapitularea conţinutului pe baza planului stabilit: aceasta etapa e destinată clarificării şi
eliminării confuziilor constatate de profesor, stabilirii unor conexiuni prin lărgirea contextului
cunoaşterii şi diversificarea perspectivelor de abordare a conţinutului parcurs şi realizării unor
scheme sau sinteze care să-l pună în relaţie tot ceea ce reprezintă esenţialul la nivelul conţinutului
analizat;
realizarea de către elevi a unor lucruri pe baza cunoştinţelor recapitulate; în cazul lecţiilor de
consolidare de deprinderi, aceasta etapă ocupă ponderea cea mai mare în structura lecţiei şi se
concretizează, în funcţie de specificul disciplinei, prin: rezolvare de exerciţii şi probleme, analize
gramaticale, analize literare, realizarea unor lucrări având caracter tehnic;
aprecierea activităţii elevilor;
precizarea şi explicarea temei.
Astfel se disting următoarele momente ale lecţiei de fixare şi consolidare a cunoştinţelor:
1. moment organizatoric (2-3 minute);
2. fixarea şi consolidarea cunoştinţelor – reactualizarea teoriei (5 – 10 minute) prin exerciţiu,
probleme, lucrări (30 minute);
3. concluzii şi realizarea feed-back-ul ui, prezentarea rezultatelor, aprecierea notării (5-6 minute);
4. tema.
OBI: Accentul cade pe elev; la început se lucrează cu profesorul, apoi semiindependent (prin
indicaţii), apoi independent (la început exerciţii mai simple, apoi mai complicate). În funcţie de
263