SNAIC2015 | Page 72

- timp mai îndelungate. Integrarea secvenţială cuprinde proiectarea pe teme, facilitându-se transferul cunoştinţelor învăţate de la un domeniu la altul prin:întrebări,comentarii,sarcini de lucru formulate. Curriculum-ul infuzionat constă în studierea unor teme din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar sau permanenet. Integrarea în reţea se bazează pe metoda proiectelor de investigare-acţiune. Desfăşurarea activităţilor după acest model are la bază două nivele de planificare:harta tematică în care se porneşte de la tema centrală identificându-se subtemele şi desfăşurarea pe categorii şi tipuri de activităţi a conţinuturilor planificate. Polarizarea implică un domeniu de cunoaştere în jurul căruia sunt polarizate segmente din alte discipline(ex:activităţile opţionale). Integrarea, ca sintagmă, reprezintă revenirea în acelaşi loc a mai multor activităţi succesive care conduc la atingerea obiectivelor propuse şi la însuşirea conţinuturilor. Activităţile integrate nu sunt alte activităţi deosebite, separate, ci sunt cele pe care noi le proiectăm conform planului de învăţământ. Copilul învaţă prin descoperire în interacţiune sa cu mediul. Diversitatea şi varietatea materialelor care i se pun la dispoziţie copilului îl încurajează să se manifeste, să gândească, să exprime idei, să facă predicţii. Activităţile integrate se desfăşoară fie frontal, fie pe grupuri sau individual. Copilul învaţă prin descoperire,interacţionând cu mediul, metodele şi mijloacele de explorare ale lui fiind adesea neaşteptate şi originale. Abordarea integrată a activităţilor din școală determină dispariţia graniţelor dintre tipurile şi categoriile de activităţi studiindu-se tema aleasă cu ajutorul mijloacelor de investigare a mai multor ştiinţe. Activităţile integrate aduc noul, lejeritate şi coerenţă procesului de învăţare. Reuşita predării integrate a conţinuturilor ţine de gradul de structurare a conţinutului proiectat, în viziune unitară şi ţintind anumite finalităţi. Evaluarea la finalul clasei pregătitoare trebuie corelată cu evaluarea la finalul grădiniţei, pe structura actuală, cu grupa mare ca limită finală a învăţământului preşcolar, precum şi cu clasele I-IV ca etapă succesivă. În cadrul acestor domenii, profesorul evaluează:  cunoştinţele (cunoştinţe despre obiecte, fenomene, animale, plante, cunoştinţe matematice etc.);  deprinderile şi priceperile (alcătuirea de propoziţii, deprinderi motrice, priceperi şi deprinderi practice, deprinderi de investigaţie etc.);  capacităţile (capacitatea intelectuală, capacitatea comunicativă, capacitatea de învăţare, capacitatea de concentrare a atenţiei şi de perseverenţă în îndeplinirea sarcinilor, capacitatea de memorare, capacitatea de punere în practică a cunoştinţelor achiziţionate, capacitatea de rezolvare a problemelor, capacitatea de sesizare a semnificaţiilor etc.)  atitudinile (atitudinea faţă de învăţare, faţă de muncă, activitate);  abilităţile (abilitatea emoţională, abilitatea socială, abilităţi intelectale)  aptitudinile (aptitudinea şcolară, aptitudini artistice, motorii, intelectuale, cognitive, aptitudinea de a gândi independent). Un model de predare integatǎ presupun urmǎtoarele activitǎṭi. Tema sǎptǎmânii: Tradiṭii și obiceiuri de iarnă Domeniul: CLR:Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) Scriere/ redactare Elemente de construcţie a comunicării privind legenda lui Moş Nicolae MEM: Numerele naturale de la 0-10. Siruri cu numere D.P.: Dezvoltare emoţională şi socială prin actiuni de voluntariat AVAP: Confecţii şi Jucării- Gheata MM: Cântare vocal-instrumentală: Bunule Moș Nicolae Scenariul activitǎṭilor decurge astfel: Aşezaţi pe scǎunele, în bǎnci, copiii discută cu învǎṭǎtoarea despre pachetul surpriză primit cadou. Prezentarea conţinutului coletului va stimula afectiv participarea copiilor la activitate. Acesta conţine o invitaţie de a participa la confecţionarea unei cărţi de poveşti despre Moş Nicolae, precum şi elemente suport pentru realizarea acesteia. Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj este o metodǎ potrivitǎ. Se fac referiri la alte cărţi de poveşti cunoscute de copii, primind astfel informaţii despre aspect, structură, conţinut şi autori. 64