-
PREDAREA INTEGRATǍ A CONṬINUTURILOR DOMENIILOR DE CUNOAȘTERE
LA CLASA PREGǍTITOARE
Prof. BOTAȘ GEORGIANA
,,Şcoala Gimnazialǎ „George Tutoveanu”Bârlad
Activităţile integrate aduc noul, lejeritate şi coerenţă procesului de învăţare. Reuşita predării
integrate a conţinuturilor ţine de gradul de structurare a conţinutului proiectat, în viziune unitară şi
ţintind anumite finalităţi. Predarea integrată a cunoştinţelor reprezintă o strategie modernă
implementatǎ în ultimii trei ani în învǎṭǎmântul românesc, începând cu clasa pregǎtitoare. Constǎ în
abordarea conţinuturilor, similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că, obiectul de învăţământ are
ca referinţă o tematică comună mai multor discipline. Predarea integrată este bazată pe competențe,
proiectarea integrată și evaluarea finală . Conceptul de integrare se referă la a include, a îngloba a
încorpora,a armoniza în aceeaşi activitate mai multe activităţi de tip succesiv. Metoda predării
integrate a cunoştinţelor este una consacrată de organizare a conţinuturilor pe domenii experienṭiale.
Domeniile experienţiale sunt instrumentele pedagogice cu ajutorul cărora se realizează
individualizarea educaţiei şi învăţării. Predarea integrată a acestor conţinuturi are la bază
transmiterea cunoştinţelor grupate pe subiecte sau unităţi tematice care asigură achiziţionarea de
către copii a unei imagini coerente şi unitare despre lumea reală. Curriculumul integrat reprezintă
corelarea conţinuturilor punctul de pornire fiind finalitatea/finalităţile urmărite. Predarea presupune
o planificare pe termen lung sau scurt,care reflectă relaţiile din tema propusă, domenii de cunoaştere
şi arii de stimulare. Structura flexibilă a conţinuturilor oferă libertate de decizie şi autonomie. Se
promovează ideea planificării pe teme, se încurajează utilizarea metodei proiectelor, facilitând
demersul abordării integrate. Pentru ca aceste activităţi să reuşească este necesar un scenariu foarte
bine întocmit de cadrele didactice, cu obiective clare, cu sarcini zilnice, asigurând o paletă variată
de opţiuni, facilitându-se astfel demersul abordării integrate. Orarul zilnic trebuie să conţină
echilibrul dintre perioadele active şi cele de odihnă. Activităţile se desfăşoară grupat, vizând o
anumită temă, care se desfăşoară pe durata unei săptămâni sau a mai multor săptămâni. În cadrul
fiecărei teme se desfăşoară diferite tipuri de jocuri pentru a spori atractivitatea activităţilor şi pentru
a menţine interesul copiilor iar dacă se realizează şi atragerea părinţilor în desfăşurarea acestor
activităţi, se asigură suport material şi posibilitatea de lărgire a suportului informaţional al copiilor.
Curriculumului centrat pe competențe răspunde exigentelor pieţei muncii, deoarece asigură
pregătirea absolvenţilor pentru viaţa socială şi profesională. Instruirea este orientată către rezultatele
finale, prin folosirea conceptului de competență ca rezultat al învăţării ce condensează achiziţiile
comportamentale ale elevilor la nivelul cunoştinţelor, capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor.
Elevii sunt implicaţi în activitatea de învăţare continuă şi de autoevaluare a competențelor.
Se permite valorificarea întregii experienţe didactice a profesorului şi posibilitatea estimării
performanțelor elevilor. Se poate incorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace
sau resurse didactice. La modulele parcurse pot fi adăugate altele noi pentru formarea continuă,
ceea ce răspunde imperativului educaţiei permanente. Elevii au reprezentarea achiziţiilor finale şi a
demersului (teoretic şi practic) de dobândire a acestora. Prin evaluarea pe criterii şi indicatori de
performanţă, fiecare elev înţelege cum este evaluat şi de ce are nevoie pentru câştigarea/ dobândirea
competenței.
Proiectarea integrată a curriculumului este considerată o provocare, atât la nivelul proiectării
documentelor cât şi la nivelul practicii zilnice.
Pentru realizarea obiectivelor propuse literatura de specialitate ne oferă modele de organizare şi
monitorizare a curriculum-ului integrat. Astfel, integrarea ramificată se centrează pe tema studiată,
detalierea experienţelor de învăţare se face pe domenii de activitate prevăzute în programă. La cel
de-al doilea nivel de proiectare stau experienţe de formare pe dimensiuni psihofizice individuale.
Integrarea liniară se face în jurul unei finalităţi de transfer ce se pot constitui ca domenii
independente.Acest model de integrare se poate aplica în cazul finalităţilor urmărite pe perioade de
63