-
* Permite completarea cunoştinţelor cu altele noi despre o anumită temă;
*Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, fac conexiuni,
argumentează, completează;
* Metoda stimulează şi încurajează contribuţia personală;
*Educatoarea solicită informaţii, idei, răspunsuri, sintetizează, concluzionează, formulează
întrebări, monitorizează şi evaluează.
Această metodă, ca de altfel toate metodele interactive de grup, se introduc treptat în
procesul instructiv educativ, deoarece sunt lucruri noi cu care copiii nu s-au mai întâlnit. Astfel am
procedat şi eu până la folosirea lor în cadrul evaluărilor: i-am familiarizat pe cei mici treptat cu
aceste metode, dându-le diverse denumiri, apropiate de numele original, însă întotdeauna, le
spuneam că “ne jucăm altfel, de-a ciorchinele, sau de-a furtuna”, lucru care îi încânta de fiecare
dată, deoarece ieşeau din monotonia activităţilor statice, din tiparele tradiţionale ale unei activităţi
obişnuite. În primă fază, am folosit foarte multe jetoane (chiar dacă nu toate erau legate de subiectul
discutat) pe care preşcolarii trebuiau să le aşeze într-un ciorchine, pentru ca apoi, să complic
“jocul”, dându-le copiilor materiale necesare (foi, culori, beţişoare) pentru realizarea temelor.
Pentru evaluarea continuă, am ales “Pădurea”, temă sugerată de mine, cu care copiii au fost
de acord. Le-am spus că “ar fi interesant să realizăm un ciorchine pe această temă pentru că ei
cunosc foarte multe lucruri, din activităţile pe care noi le-am desfăşurat, din poveşti şi cântecele, din
plimbările lor prin diverse locuri”. Aceste detalii au fost de ajutor, pentru că deşi la început erau
puţin derutaţi, şi neîncrezători în ceea ce vor avea de făcut, convinşi (unii dintre ei) că nu vor duce
sarcina la bun sfârşit, s-a dovedit exact contrariul.
Deoarece această metodă se poate aplica individual, pe perechi şi în grup, am preferat
varianta lucrului în grup şi pe perechi, tocmai pentru a incita copiii în realizarea cât mai variată a
temei, crescând astfel şi competitivitatea dintre ei.
Am încercat să fiu şi eu un “coechipier de-al lor”, încercând să realizez şi eu la un panou,
(acesta fiind aşezat cu spatele la copii) un ciorchine pe această temă. Am format 4 echipe a câte 5
copii, fiecare grup lucrând la mese diferite (destul de depărtaţi), pentru a nu se inspira unii de la
alţii, şi pentru crearea unui spaţiu liber între mese, deoarece la sfârşitul activităţii, copiii s-au
deplasat de la o masă la alta pentru prezentarea şi evaluarea lucrărilor.
După expirarea timpului şi epuizarea ideilor, fiecare grup şi-a prezentat lucrarea finală.
Fiecare grup a avut cel puţin două (trei) elemente care nu se regăseau în celelelte lucrări, ceea ce
arată originalitatea şi imaginaţia dezvoltată a copiilor cât şi capacitatea de a sintetiza cunoştinţele
acumulate anterior.
La sfârşitul activităţii, am făcut împreună cu copiii, o sinteză finală, în care am stabilit
conexiunile dintre elementele desenate, am discutat fiecare variantă expusă de grupuri, am făcut
comparaţii, am clarificat unele nelămuriri. Au existat şi păreri contradictorii, copiii care nu au fost
de acord cu anumite idei.
Exemplu:
Cuvinte reprezentate prin desen: munţi, brazi, cărare, râuri, insecte, soare, cabană, cort,
animale sălbatice-urs, vulpe, lup, porc mistreţ, vânător, pădurar, plante-iarbă, floricele, muşchi de
copac, salcâm foc, crengi, Albă ca Zăpada.
Cuvinte scrise: umbră, linişte, răcoare
B.A. - De ce au desenat salcie, pentru că salcia creşte lângă baltă, nu în pădure? Fiind însă,
contrazis de cel care a desenat (V.C.) care şi-a susţinut ideea motivând că el a văzut şi chiar a
cules « salcâm » din pădure.
B.A. - a scris cuvântul UMBRĂ, motivaţia lui fiind aceea că "pomii fac umbră în pădure,
dar nu a ştiut cum să deseneze", aşa că a scris cuvântul.
Am hotărât împreună cu preşcolarii, ca într-o activitate viitoare să decupăm elementele cele
mai reuşite şi “convingătoare” (care nu se abat de la subiect) din cele patru lucrări finale şi să
realizăm un “ciorchine mare” pe care să-l expunem pe holul grădiniţei ca să-l poată vedea şi
părinţii.
346