SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
vorbirii permit o bună recepţionare a mesajului .
Gradul de frecvenţă a unor categorii gramaticale ( substantive , adjective , verbe ) poate determina o anumită caracteristică a unei expuneri , care se vrea deservită în comunicare . În acest sens putem vorbi şi de utilizarea unor semnificaţii , valori stilistice deosebite ale categoriilor gramaticale menite să nuanţeze comunicarea .
Topica directă , indirectă , inversiunea , paranteza de presiuni sunt tot atâtea aspecte ce ţin de domeniul larg al resurselor expresivităţii unei comunicări substituite unui bagaj solid lexical .
Fiecare parte de vorbire creează o anumită montare ( expresivitate ) a comunicării orale şi scrise , prin frecvenţa utilizării lor în vorbire sub aspect lexical şi semantic , prin valoarea stilistică pe care o dobândesc în procesul vorbirii . Vom detalia câteva dintre metodele activ – participative utilizate des cu seriile de elevi în practica didactică urmărind nuanţarea exprimării , cultivarea limbii în ciclu primar . 2 . Metode utilizate în practica didactică 2.1 . Cubul este o metodă utilizată pentru studierea unei teme din perspective multiple . Este o strategie care facilitează analiza unui subiect din diferite puncte de vedere . Metoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei şi oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe . Poate fi folosită cu orice tip de subiect sau orice grupă de vârstă . Exemplificăm cu tema La cireşe de I . Creangă Grupa1 : Ce minciună a scornit Nică pentru a fura cireşe ? Grupa 2 : Cum se numea vărul scriitorului ? Grupa 3 : Ce fel de cireşe avea pomul mătuşii Mărioara ? Grupa 4 : După păţania cu cireşele unde nu mai putea să meargă Nică ? Grupa 5 : Cine a venit seara la tatăl lui Ion ca să arate pricina ? Grupa 6 : Alcătuiţi o propoziţie cu expresia cu noaptea-n cap . 2.2 . Metoda Pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă , de stimulare a creativităţii participanţilor , care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă . Sunt şase pălării gânditoare , fiecare având câte o culoare : alb , roşu , galben , verde , albastru şi negru . Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor lua o anumite identitate aşa cum consideră că sunt îndreptăţiţi prin întrebarea pusă . Rolurile se pot inversa , participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă . Cum trebuie să se comporte cel care „ poartă ” una din cele şase pălării gânditoare . În cadrul temei La scăldat de Ion Creangă Pălăria albă – Povestitorul : Cum se numeşte mama lui Nică ? Caracterizeaz-o ! Pălăria roşie- Psihologul : Ce ai simţit când ai descoperit că Nică a plecat la scăldat în loc să o ajute pe mama lui la treburi ? Pălăria neagră - Criticul : De ce s-a întristat mama lui Nică ? Pălăria galbenă - Creatorul : Ce a făcut băiatul când a ajuns spre seară acasă de la scăldat ? Pălăria albastră - Modelatorul : Adresează copiilor o întrebare să vedem dacă au înţeles textul . Pălăria verde - Gânditorul : Ajută colegii să găsească un alt sfârşit povestirii . 2.3 . Proces literar .
8 DECEMBRIE 2017 53