SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
METODE ACTIV – PARTICIPATIVE ÎN NUANŢAREA COMUNICĂRII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR Profesor pentru învățământul primar Bîgu Dorina
Școala Gimnazială „ George Tutoveanu ” Bârlad , Jud . Vaslui
1 . Generalităţi
Scopul studierii limbii şi literaturii române încă din clasele primare este de a forma tineri cu o cultură literară de bază şi comunicaţională , capabili să înţeleagă lumea din jurul lor cu toate schimbările rapide care se produc , să comunice exprimându-ţi gânduri şi sentimente , opinii , să fie sensibili la frumosul din natură şi din artă .
În acest sens , noul Curriculum elimină împărţirea disciplinei limbii şi literaturii române în citire , lectură , comunicare , presupunând un model elastic , comunicativ-funcţional ce presupune dezvoltarea capacităţilor de receptare şi expunere orală , de receptare a mesajului scris ( citire / lectură ) şi de exprimare scrisă ( creaţie personală ).
Apare necesar în acest sens găsirea unor strategii didactice în centrul cărora să se găsească elevul care trebuie să-şi exprime punctele de vedere proprii , să realizeze un schimb de idei cu ceilalţi , să argumenteze şi să pună întrebări pentru înţelegerea tuturor ideilor întâlnite .
Pentru a realiza noul model comunicativ – funcţional , învăţătorul trebuie să-şi formeze modelul operaţional strategic al predării limbii române care va avea drept premise : formarea şi perfecţionarea deprinderilor de citire ; îmbogăţirea , precizarea , activizarea şi nuanţarea vocabularului ; însuşirea ortografiei şi punctuaţiei în limitele prevăzute ; însuşirea elementelor de construcţie a comunicării .
Îmbogăţirea vocabularului , activizarea lui au ca suport în comunicarea corectă şi coerentă însuşirea elementelor de construcţie a comunicării fără de care nu am putea vorbi de o exprimare nuanţată . De aceea , scenariu unei lecţii în principalele verigi didactice implică o corelare între raportul lexical al comunicării şi elementele ei de construcţie .
Investigarea unui singur fragment , dintr-un text supus analizei în cadrul orelor de limba şi literatura română , este în măsură să fie abordat din mai multe perspective ce vizează : formularea ideii principale şi susţinerea ei prin observaţii asupra stratului fonetic , lexical , ortografic ; elemente de construcţie a comunicării : substantiv , adjectiv etc ; modalităţi de expresivitate artistică .
În cadrul orelor de limba şi literatura română se apelează permanent la elemente de construcţia comunicării , deoarece o citire corectă , expresivă şi o comunicare orală şi scrisă corectă , coerentă , nuanţată , nu este posibilă fără dezvoltarea capacităţilor de comunicare la nivelul rostirii , la nivelul morfosintactic ( să cunoască şi să respecte în exprimare cunoştinţele gramaticale ), ortografic şi de punctuaţie .
La nivelul comunicării orale , elevii iau cunoştinţă cu valorile sunet / literă , cuvânt , le recunosc în vorbire şi le fac analiza prin metoda fonetică analitico – sintetică . Elementele de ortoepie se studiază în paralel cu elementele de ortografie . Şi intonaţia în vorbire se învaţă odată cu pronunţia şi în funcţie de aceasta . Realizarea unei pronunţări corecte conduce la citirea şi scrierea corectă , la o comunicare clară . Printr-o intonaţie corectă şi expresivă se sugerează sensul mesajului , se sesizează suportul cu semnele de punctuaţie . Accentul şi ritmul
8 DECEMBRIE 2017 52