SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
De altfel , aşa cum afirmă A . Pamfil „ complexitatea şi deschiderea modelului comunicativ , dar mai ales gradul de adecvare la imperativele societăţii contemporane justifică preluarea şi integrarea lui în spaţiul reformei curriculare româneşti .” Tiparul structurant prezentat de autoare prezintă formarea competenţei de comunicare prin predarea integrată a celor patru capacităţi generale şi a celor trei categorii de conţinuturi . Capacităţile generale vizează comprehensiunea şi producerea de text scris şi oral şi conduc spre obiectivele-cadru , în timp ce conţinuturile sunt strucurate pe câteva domenii : a ) lectura , b ) practica raţională şi funcţională a limbii şi c ) elemente de construcţia comunicării – compuse , la rândul lor , din subdomenii . Totuşi , ceea ce scoate în evidenţă acest model , este faptul că el presupune conturarea şi cizelarea celor patru capacităţi generale prin asimilarea unor cunoştinţe metalingvistice şi prin aplicarea lor în cadrul unor activităţi de comunicare globală . O primă caracteristică se referă la accentuarea rolului interactiv al limbajului , exersarea tuturor funcţiilor lui în contexte variate şi semnificante . În al doilea rând , configurarea unor strategii didactice active , ce urmăresc utilizarea limbii în context devine un element important . A treia coordonată se referă la abordarea literaturii ca orizont divers , în care au locul texte dintre cele mai eterogene , incluzând pe cele nonliterare . O ultimă coordonată a unei didactici comunicative este reprezentată de structurarea unor parcursuri didactice explicite şi coerente , în care elevul este anunţat de la începutul activităţii didactice care este finalizarea ei .
Ca activitate practică relevantă în contextul abordării integrate teoretizate anterior , propunem spre exemplificare Proiectul ,, Povestea Călătoare ’’ iniţiat de Asociaţia ,, Povestaşii din Bucureşti , derulat în perioada ianuarie-februarie 2017 , la nivel national , la care au participat membrii catedrei de limba şi literatura română de la Şcoala Gimnazială ,, George Tutoveanu ’’ şi un număr de treizeci de elevi de la clasele aVI-a şi a VII-a . Concret , proiectul a urmărit , în urma aplicării unui complex de demersuri activizante , realizarea poveştii cu cei mai mulți autori din lume , fiind implicaţi peste 1300 de participanţi ( 1354 în urma filalizării cărţii ) de la 42 de şcoli din ţară , şcoala noastră fiind singura reprezentantă a judeţului . Povestaşii care au început călătoria au fost cei de la Școala Generală ,, Mircea cel Bătrân ’’ din Curtea de Argeș , unde primii 35 de autori , sub îndrumarea organizatorilor Carmen Avram , Mădălina Codreanu și Adrian Ursu , au conturat trăsăturile eroilor pe care i-au creat , le-au dat un nume ( frații Adrenalină ), i- au plasat în decor și le-au trasat drumul spre aventurile al căror final a fost cunoscut abia după ce manuscrisul a fost completat de toate celelalte 41 de școli care s-au alăturat proiectului .
Având ca scop general restabilirea comunicării directe şi interacţiunea dintre elevi , proiectul a fost primit cu mare entuziasm de către participanţi . În urma parcurgerii capitolelor anterioare celui pe care aveau să-l realizeze , cel cu numărul 34 , copiii au venit cu propuneri şi idei dintre cele mai originale şi inedite , intens şi creativ dezbătute , care au constituit baza celor 15 pagini din poveste ce le reveneau .
S-au împărţit sarcini în cadrul echipelor constituite , astfel încât , fiecăreia îi revenea o secvenţă epică ce trebuia să prindă formă şi conţinut , elevii colaborând permanent , atât în cadrul propriului grup , cât şi în reţea , pentru a se urmări logica şi coerenţa ideilor ce urmau a fi inserate ansamblului . Ulterior redactării pe ciorne a primei forme a poveştii , aceasta a fost citită , rediscutată şi completată , prin intervenţii deschise ale membrilor proiectului , întregul conţinut fiind apoi scris de mână , de către fiecare elev , pe foile tipizate transmise de către
8 DECEMBRIE 2017 22