SIMPOZIONUL NAȚIONAL ” ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR- DE LA TEORIE LA PRACTICĂ ”
şi matematicii . În cadrul acestei arii curriculare , interdisciplinaritatea reiese din observaţii în planul conţinuturilor şi al metodologiilor , care să ofere cunoaşterea fenomenelor în dinamica lor , deschizând calea spre sinteze generalizatoare .
Succesul în activitatea tinerilor este posibil , numai dacă aceştia pot să coreleze interdisciplinar informaţiile obţinute din lecţii . Interdisciplinaritatea între fizică , biologie şi chimie se realizează şi în planul strategiilor didactice , atât ca forme de organizare a lecţiei , ca metode folosite în transmiterea cunoştiinţelor , cât şi ca metode de verificare şi evaluare .
Se poate spune pe drept cuvânt că fizica şi matematica sunt instrumente pentru studiul chimiei şi a biologiei şi invers .
Intervenţia profesorului determină corelaţii obligatorii prevăzute de programele şcolare şi impuse de logica noilor cunoştinţe , fapt ce duce la interdisciplinaritate .
Se pot elabora , în echipă , proiecte de lecţii , planificări semestriale sau anuale comune a două sau mai multe discipline ( biologie – chimie , biologie – fizică , matematică – fizică sau biologie – fizică – chimie etc .).
La nivel de reflecţie şi de elaborare curriculară profesorii de discipline diferite trebuie să realizeze planificări şi proiecte de activitate didactică în comun , în raport cu unele criterii şi principii pedagogice asumate de către toţi . Există și dificultăţi legate de lipsa competenţelor de colaborare , de cooperare şi de lucru în echipă . De exemplu , curriculum-ul de Ştiinţe oferă un punct de plecare în predarea integrată a disciplinelor din aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii . Acest curriculum a fost conceput crosscurricular , pornind de la domeniile biologie , fizică , chimie şi de la temele comune acestora ( funcţionarea pârghiilor – funcţionarea sistemului locomotor , componentele organice şi anorganice ale organismelor , formarea imaginii la ochi – funcţionarea unui aparat de fotografiat etc .).
Astfel , obiectivele curriculum-ului de Ştiinţe vizează : observarea şi interpretarea proceselor naturale care au loc în mediu ; înţelegerea impactului proceselor naturale asupra activităţilor umane şi al activităţilor umane asupra mediului ; investigarea unor interdependenţe în şi între sisteme fizice , chimice şi biologice ; încurajarea elevilor pentru asumare de responsabilităţi şi pentru cooperare .
Competenţele ce se urmăresc a fi formate prin curriculum-ul de Ştiinţe se referă la comunicare , studiul individual , înţelegerea şi valorificarea informaţiilor tehnice , relaţionarea la mediul natural şi social ; la acestea se adaugă formarea unor atitudini precum : grija faţă de mediul natural ; interesul pentru explicarea raţională a fenomenelor din mediu ; stimularea curiozităţii şi a inventivităţii în investigarea mediului apropiat .
8 DECEMBRIE 2017 145