practică, cred că i-am fost simpatic celui care a primit
cererea şi mi-a acordat mie dreptul în 2006, că altor
colegi de ai mei le-a fost refuzată cererea”, a spus
ginecologul ieşean...
În opinia egipteanului, străinii au dreptul de practică
dacă muncesc gratis în cadrul studiilor pe care le fac,
aici intrând și străinul care e rezident, doctorand, masterand, stomatolog, generalist, chirurg, ginecolog
etc. Străinul are dreptul să consulte, tratează, asistă la
naştere, operează în cadrul spitalului gratis, în timp ce
colegul lui român este plătit nu ca student, ci ca profesionist.
În ceea ce-l priveşte, Alex este acum cetăţean
român, dar a parcurs un drum lung și anevoios din
1987 încoace. “Am primit cetăţenie română cu greu
abia la sfârşitul anului 2014. Am fost norocos că aveam
liberă practică din 2006, am lucrat în continuare la Maternitatea Cuza Vodă din Iaşi cât aveam studiile doctorale la UMF Iași, iar după ce am devenit doctor în
ştiinţe medicale a trebuit să părăsesc spitalul, pentru
că nu aveam post acolo, aşa că acum lucrez la un
cabinet privat de Obstetrica-Ginecologie”, a mărturisit
dr. Daoud. De-a lungul vremii, în România au venit
puţini egipteni, majoritatea preferau ţări precum ca
Anglia, Franţa sau Germania. Totuși, pentru cei care
sunt aici, Mohamad vrea să facă ceva, iar această
semnătură pe petiție marchează începutul care poate
rezolva problema tuturor medicilor străini de la noi.
“Eu cred că dacă se vrea, problema se poate
rezolva uşor, prin claritatea contractelor de colaborare cu spitale de stat şi prin acordarea dreptului
oricărui medic specialist cu liberă practică de a
opera, asista naşterile chiar dacă nu e angajat în unitatea respectivă”.
Bănuiala lui Alex e că străinii care au terminat studiile medicale fie au plecat, în Europa, fie s-au apucat
de altceva: restaurante, fast food-uri, afaceri proprii. Și
într-un caz și în altul, o mare pierdere pentru sistemul
medical românesc.
care face referire la obligaţiile României de-a respecta
Directiva 2005/36 privind sistemul de recunoaștere a
calificărilor profesionale şi care totodată reglementează
și condițiile în care un cetățean al un stat terț, nemembru
UE poate lucra ca medic în România.
“În ceea ce privește textul propus de dvs. dorim
să remarcăm faptul că există o discriminare între cetățenii unui stat terț în funcție de locul în care
au urmat un program de rezidenţiat, respectiv pot
beneficia de această facilitate doar cei care au
urmat programul de rezidenţiat în spaţiul european,
dar nu şi alţii care deşi sunt cetăţeni ai statului
respectiv au studiat într-un stat care nu aparține
Uniunii Europene. În opinia noastră din acest punct
de vedere se vor crea diferenţieri greu de justificat între cetăţenii aceleaşi ţări”, a răspuns doctorul
Gheorghe Borcean, preşedintele CMR. Potrivit CMR,
cererile semnatarilor țin mai degrabă de modificările
legislației europene, nu naționale, care doar transpune
normele adoptate la nivel european. Ministerul Sănătății
a răspuns în tandem cu CMR, accentuând că, „propunerea de modificare legislativă înaintată este discrim