REVISTA NAȚIONALĂ „ PRO-GT ” NR . 2 / 2023
Evenimentele lecţiei cu caracter aplicativ Moment organizatoric
Captarea atenţiei şi enunţarea obiectivelor lecţiei
Dirijarea învăţării
Situaţii şi sarcini de învăţare
Aplicaţia începe la ora 8 , într-o sală de clasă , în şcoală , cu o discuţie introductivă , până la 8:30 . Excursia ştiinţifică se desfăşoară între 8:30 şi 16 : 30 ( necesită deplasare în altă localitate ).
Se verifică prezenţa , ţinuta elevilor , carnetele lor de notiţe , creioanele . Se împart fişele de observaţie , ustensilele necesare fiecărui elev sau fiecărei grupe de elevi . Profesorul organizează elevii în grupe ( 4 grupe a câte 6 elevi ). Se vor prelucra regulile şi normele în vederea evitării accidentelor în timpul deplasării şi în timpul aplicaţiilor practice .
Profesorul prezintă un scurt istoric al Gradinii botanice din Galati , evocă apropierea dintre om şi natură , respectiv plante din cele mai vechi timpuri şi faptul că recunoașterea plantelor a avut efecte benefice asupra acestuia . Elevii exprimă ceea ce au înţeles în legătură cu excursia şi drumeţia ştiinţifică . Se prezintă scopul şi competențele specifice pe scurt , după care elevii să se ghideze .
„ În excursia noastră vom observa plante din ecosistemul grădinii botanice cât și spontane , vom recunoaște şi identifica diferite tipuri de angiosperme : vom observa condiţiile de viaţă ale plantelor ( temperatura , umiditatea , luminozitatea ) , iar voi veţi nota în carneţelele de notiţe şi treptat , veţi completa şi fişele de observaţie ”.
Situaţia de invăţare : Studiul florei din Grădina Botanică ,, Răsvan Angheluţă ,, din Galati .
Elevii observă plantele , desfășoară activități de cercetare , investigare , pun întrebări . Profesorul realizează o caracterizare sintetică a Grădinii botanice , precizând zona geografică , altitudinea , condiţiile climatice , istoricul acesteia , zonele de interes cultivate cu plante ornamentale .
- Profesorul dirijează elevii să formuleze precis noţiunea de mediu de viaţă al plantelor şi să arate care sunt cele două componente ale acestuia . Elevii exemplifică factorii abiotici : apă , sol , aer , lumină , curenţi atmosferici , temperatură . Elevii numesc apoi organismele vii : plante , animale , oameni . Elevii fac observații privind luminozitatea şi temperatura mai scazută şi umiditatea mai crescută în pădure . Ei notează aceste date în carenetel . Elevii explică influența lor asupra plantelor . Observă că unele plante au o culoare verde mai intensă , datorită adaptării la lumină şi adaptării procesului de fotosinteză .
- Profesorul cere elevilor să identifice principalele ecosisteme şi să dea exemple de plante . Elevii identifică din stratul arborescent – teiul ( Tilia cordata ), jugastrul ( Acer campestre ), stejarul ( Quercus robur ), ulmul ( Ulmus minor ); stratul arbuştilor : măceşul ( Rosa canina ), trandafirul Rosa sp . sângerul ( Cornus sanguienus ) ; stratul ierbos : macul ( Papaver rhoeas ). Se explică elevilor că oraganizarea
237