REVISTA NAȚIONALĂ ,, PRO-GT ’’ NR . 1 / 2022
clasei a V-a . Tipul de compoziţie va fi repetitiv , fiindcă acele „ izvoade ” se moşteneau de la un iconar la altul , astfel , se poate afirma că exista un arhetip compoziţional . În general culorile „ feştelele 18 folosite în pictură erau naturale , adică din pământuri frecate temeinic pe piatra de porfir , şi mai târziu procurate de la meşterii ambulanţi sau de la târguri şi iarmaroace .
Încetul cu încetul , pe teritoriul României apar mai multe centre sau ateliere ( Şcheii Braşovului , Sebeş-Alba , Făgăraş , Sibiu , Ţara Bârsei , Nicula , Arpaşul de Sus ) unde se păstrează meşteşugul acesta , dar se folosesc noi elemente decorative şi cromatice . Astfel că toţi cei ce doresc să studieze cu atenţie produsele acestor centre , adevărate şcoli de iconari , vor avea plăcerea să descopere atât similitudini dar şi deosebiri . Întrucât aceşti iconari proveneau din mediul rural , fiind oameni de cele mai multe ori analfabeţi , greşeau , copiau literele ca pe un simplu ornament , de multe ori ,, aducându-şi propria contribuţie 19 sau omiteau cu bună ştiinţă anumite inscripţii în chilirică sau greacă 20 , de aceea , este greu de tradus azi , un anumit mesaj , sau numele unui sfânt . Compoziţiile sunt stângace , schematice însă deosebit de expresive , ajungând să ne încânte ochiul prin primitivismul lor şi rafinatul simţ cromatic 21 . Pentru ţăranul iconar „ feșteala ” a fost dintotdeauna grai iar desenul cobză 22 . Privite cu atenţie , descoperim că în cadrul aceleiaşi icoane , coexistă elemente de factură religioasă , ce se împletesc cu alte elemente prezente în legendele noastre populare dar şi cu elemente de arhitectură barocă , o adevărată transdisciplinaritate . Ţăranul iconar ca şi adolescentul claselor a V-a sau artistul egiptean , nu deţinea cunoştinţe de perspectivă sau de anatomie , de aceea toate personajele sunt pictate bidimensional folosind perspectiva planurilor suprapuse 23 . Doar cel mai important dintre personaje are o statură mai mare faţă de toate celelalte personaje 24 .
Adolescentul „ iconar ” va opera pe „ dosul ” sticlei sau pe hârtie cu desenul grafic şi pata pură de culoare 25 cu suprafaţă egală ca intensitate cromatică , cu o plajă de culoare bidimensională şi cu juxtapunerea 26 tuşelor de culoare . Cromatica pentru adolescentul „ iconar ” este un element important al construcţiei artistice al imaginii 27 . După felul în care sunt distribuite petele de culoare în cadrul compoziţiei din ritmul şi din alternanţa lor , prin revenirea lor la anumite intervale , rezultă frumuseţea
18
Popescu Ion Apostol , Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula , Ed . Tineretului , Bucureşti , 1969 , 141 p , p . 45
19
Mihalcu M . Faţa nevăzută a formei şi culorii . Enciclopedia îndeletnicirilor tehnico-artistice populare vechi româneşti de la A la Z , Ed . Tehnică , 1996 , 310 p . ISBN : 973-31-0699-2 , p . 142
20
Irimie Cornel , Focşa Marcel , Icoane pe sticlă , Ed . Meridiane , 1971 , 54 . p + 64 planşe color şi alb-negru , p . 22
21
Irimie Cornel , Focşa Marcel , Icoane pe sticlă , Ed . Meridiane , 1971 , 54 . p + 64 planşe color şi alb-negru , p . 9
22
Mihăilescu Dan , Limbajul culorilor şi al formelor , Ed . Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti , 1980 , 255 p . p . 51
23
Irimie Cornel , Focşa Marcel , Icoane pe sticlă , Ed . Meridiane , 1971 , 54 . p + 64 planşe color şi alb-negru p . 32
24
D . N . Zaharia , Istoria artei antice şi medievale , Ed Artes . Iaşi , 2010 , 269 p . ISBN : 978-973-827-1 , p . 50
25
Mihăilescu Dan , Limbajul culorilor şi al formelor , Ed . Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti , 1980 , 255 p . p . 51
26
Irimie Cornel , Focşa Marcel , Icoane pe sticlă , Ed . Meridiane , 1971 , 54 . p + 64 planşe color şi alb-negru , p . 9 .
27
Mihăilescu Dan , Limbajul culorilor şi al formelor , Ed . Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti , 1980 , 255 p . p . 51
17