Este femeia de care el s-a îndrăgostit. O iubeşte şi o va iubi mereu. Nimeni nu-i poate lua locul. Este dragostea vieţii lui şi fără ea el a rămas singur, chiar dacă este înconjurat de oameni buni.
Chiar dacă a dormit puţin, dimineaţa l-a prins fericit. Însă, acest moment nu a durat mult. Şi-a dat seama că este încă o zi la fel ca toate cele de până acum. Nimic nu se va mai schimbă. Viaţa lui nu mai este ca şi atunci când era şi ea lângă el. El rămâne tot singur.
O aşteaptă...măcar în vis.
Uitare
Teo Popescu
Spune-mi un cuvânt
În care să te pot aştepta
Golită de nemişcare
Dansând pe inima mea.
Cu nici o lacrimă
Nu vreu să te surprind
Orbită de plâns
Îndărătul durerii.
De sub aripa timpului
Am zburat unul din altul
Eteric de lumina ta
Mă voi risipi.
O altă umbră
Mă va îmbrăţişa
Pe un destin transfigurat
De un zbor preschimbat.
38 Orizonturi Literare / octombrie 2013