Lupul se trezeşte cu o sete nebună şi primul lucru pe care-l vede în faţa ochilor este râul, unde abia se târeşte şi începe să bea apă, multă apă...
Înauntru în casă, vânătorul, bunica şi Scufiţa privesc la lupul chinuit şi se-amuza de acesta.
- E totul bine când se termină cu bine, spuse vânătorul. N-am uitat nimic, nu?
- Bagamiaş. Mi-am uitat smartphone-ul în burta lupului.
Articol scris de Dragomir Mihai-Viorel pentru competiţia SuperBlog 2013.
Articol înscris în concursul SuperBlog.
Povestea poate fi citită şi pe www.viziunidinviata.info
Taci
E-amară șoapta ta!
E rece, e ca tine!
E dureroasă ca un spin viu în talpa mea
frăgezită de buzele tale ca niște lopeți poftind carne.
E greu cuvântul tău!
E ca și cum m-ar izbi norii cu falca de pietre
țintind asupra mea, soarele, săgeți.
E urâtă inima ta!
Bătăile ei mi-au asuprit timpanul.
Prin urechea dreaptă nu mă mai
de Mădălina Grosu
poți îngheța cu șoapte
căci mor pe rând.
Ți-am otrăvit, ieri, vinul.
Mi-am vărsat în el toată durerea
fermentată într-o putină carnală...
și zaci precum morile de vânt sub soare,
cum zăcea pe prispă ,buna, plângându-ți eternul.
Și eu ți-l plâng
Și tu pe-al meu...în gând.
>>> Poveste & Poezie
Orizonturi Literare / Noiembrie 2013 19 3