8 Magazine/April, 2013
32 Orizonturi Literare
CRISTAL DE IARNĂ
Gabriela Ana Balan
Ştefan Doru Dăncuş
Iubite, iarna e în eclipsă şi tu eşti lângă mine lipsă
cu sănii pe omăt sub pleoapele- mi deschise
Un înger rău îţi patinează în vise, la mine în sărut un drăcuşor
A presărat un foc mistuitor, în ochi pe ciobul din oglindă
Toţi porumbeii tăi îngheţaţi colindă şi noaptea în timpane
Vocea ta îmi răsună, iubito eşti nebună, nebună…(GAB)
“Credeam că mor - nu mi-a ieşit figura
Un calendar de cruci e carnea mea
Abia la vârsta asta simt arsura
Sărutului din noaptea când ningea…” (Şt. D.D.)
Iubite, rănile din unghii mă împiedică să îţi măngâi părul
Pe chipul tău iarna singurătăţii
Îmi scrie depărtarea, flori pe geamul uitării
Voievozi şi spadasini colindă, la pieptul tău ninge cald
mi-am aşezat iubirile sub brad
Cetăţile îngenunchiază, statuile de gheaţă ard
La flacăra din miezul cuvintelor nespuse,
Îmbrăţişări de dor cum altă dată nu se…(GAB)
“Când fără veste mi-ai lăsat omături
ca amintire-n iadul ce urma
De spaimă moartea mea s-a dat în lături
Privind cum pe-un sărut perfect ningea…” (Şt. D.D.)
Iubite, câte stele în mine ard, numai visul tău îmi ţine cald
dincolo de moarte zbor, ce iarnă geroasă
Sufletul îmi ninge de dor, vărf de aisberg, iubirea mea
A spart cerul, două inimi pe umbra ta…
Şi cât sunt de frumoasă…un fulg prin mintea ta…(GAB)
“abia-n mileniul ăsta sting țigara, aprinsă la o vârstă când eram
un călător îndepărtat de seara
care de-atunci mi-a tot bătut la geam” (Şt. D.D.)
Ilustraţie de Mihaela Trofin