FULGII DE NEA
de Marilena Perijoc
Cerne-mi iubite fulgi albi de nea
Să curgă-n cascade-n a mele plete,
Trimite-i acum din mantia ta
Ascunsă de ochii a cel ce nu crede…
Frumos mă îmbracă-n rochii de stele,
Mă încoronează ca pe o regină.
Du-mă departe de vorbele rele
Şi când mă clatin pe braţe mă ţină…
Cu-o mângâiere alungă-mi tristeţea
Ce negura-şi ţese în calea mea,
Iar cu un zâmbet dă-mi tinereţea,
De anii pierduţi să mă pot bucura.
Coboară iubite pe curcubeul
Ce străluceşte ca privirea ta.
Şi-un dar preţios adu-mi din cerul
Ce te separă de lumea mea.
Când dimineaţa îmi bate pe pleoape
Şi soarele-mi cântă-n obraji,
Tu te ridici şi te-ntorci în noapte
Dispari ca un miraj…