Colo-n drum unde-i zăpada
S-a făcut un derdeluş.
Am luat sania şi-n grabă
Fug s-alunec pe gheţus.
Copii se-adună-n cete
Se dă un semnal şi toţi
Sar pe sănii, fac pereche
Şi se-avântă prin nămeţi.
Săniuţa mea uşoară
Zboară, că am ştiut, ieri
Să o lustruiesc pe talpă
Şi-acum fuge mâncând nori.
Şi ne-ntrecem, facem tumbe
Este mare tărăboi
Un căţel de nu ştiu unde
Se agită printre noi.
Tot rostogolind la vale,
Bulgării mari ca de pluş
Am făcut om de zăpadă
Cu al palmelor căuş.
Aburi scoatem rotocoale
Iar lacrimi de frig se scurg
Pe obraz,de sub fulare
Scoatem un sughiţ de frig.
Însă seara când se lasă
Suntem cu toţii zgribuliţi
Chiar de-avem mănuşi şi fesuri
Lângă sobe stăm cuminţi.
Şi privim prin geam cum omul
De zăpadă , stă smerit
Colo-n margine de stradă
De ger, pare-ncremenit.
Iarna pe derdeluş
de Camelia Lungu