restaurante nu mă omor, poposim la Muzeul Ceasurilor, am mai fost o dată, dar sigur acolo timpul a rămas pe loc. Îmi amintesc ce mai văzusem, dar azi privesc totul cu alţi ochi, cu altă înţelegere a lucrurilor, esenţa timpului este aici, îmi place. După ce ne săturam, mulţumim custodelui, ne alegem altă ţintă, îmi doresc să ajung într-un parc, găsim ce ne-am dorit, alergăm ca nişte copii, ne batem cu zăpadă, alunecăm, ne ridicăm, iubita mea se îmbujorează, ne dăm jocului, un copil ne împrumută săniuţa spunând " Nene, doar o dată " Plutesc, plutim, îi mulţumesc în gând soţiei mele pentru alegerea făcută. Se lasă seara, iarna se întunecă devreme, îngheţaţi, încălziţi, nici nu mai stiu.