Revista Orizonturi Literare - august 2014
În ogradă când ieși,
Mai zdravăn ca niciodată,
Cu Lipanu el vorbi,
Lăudându-l totodată:
-Deși am trăit o viață
Și multe am cunoscut,
Nu aș fi crezut vreodată
Că poți face-atât de mult.
Ai simțit că nu mi-e bine
Și o boală m-a răpus,
Și-ai plecat tu, dragă câine,
Și pe doctor l-ai adus.
Nu știu cum să-ți mulțumesc
Pentru fapta-ți de onoare,
Cu drag am să te-ngrijesc,
Ești o bucurie mare.
Eu nici om n-am întâlnit
Să fie așa ca tine,
Mă bucur că te-am găsit,
Valorezi mult pentru mine.
Ani de-a rândul ai păzit
Întreaga gospodărie,
Cu mult drag te-am îngrijit
Când lătrai cu bucurie.
Însă-acum m-ai răsplătit
Tu viața, iată, mi-ai salvat,
Dragă câine mult iubit,
Ești un prieten devotat!
Cum l-a mângâiat stăpânul
Câinele s-a bucurat,
Și-l privi în ochi bătrânul,
Iar Lipanu a lătrat.
Și-au trăit în continuare
La căsuța ca-n povești
Într-o armonie mare
Cum în viață nu trăiești.
32
Paradisul copiilor