departamentul de întrajutorare
Iată cuvintele lui Pavel: ,,Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci
în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui
Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi
pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va
păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.”(Filipeni 4:6-
7). Nu este aceasta culmea nebuniei sau orbirii spiri-
tuale? Să ţi se ofere un schimb atât de avantajos iar tu
să-l refuzi. Părtăşia cu Dumnezeu conţine oferta cea
mai atractivă din univers.
Dacă Bill Gates ar veni şi ar spune: ”Tot ce am eu îm-
part cu tine cu condiţia ca tot ce ai tu să împarţi cu
mine, care ar fi nebunul care ar respinge aşa ceva? Dar
fraţilor, nu Bill Gates ne-a făcut această ofertă ci Unul
mult mai bogat decât el, şi anume Dumnezeu! Aşadar
părtăşia cu Dumnezeu nu este un supliciu, ci cea mai
atractivă ofertă din univers.
Omul care are părtăşie cu Dumnezeu poate fi recu-
noscut prin abundenţa, puterea, plinătatea ce car-
acterizează viaţa sa. El este plin de bucurie, de în-
drăzneală, de har, nu pentru că ar fi atât de grozav, ci
pentru că l-a îmbogăţit Domnul.
Legea fidelităţii
Relaţia cu Dumnezeu este descrisă în Biblie în ter-
menii unei căsătorii. Părtăşia cu Dumnezeu implică
fidelitate: adică o predare sută la sută a gândurilor,
vorbelor, atitudinilor şi faptelor noastre sub controlul
Duhului Sfânt. O dorinţă arzătoare de a face ce este
plăcut Lui, şi de a ne pocăi atunci când păcătuim.
Credincioşia este o caracteristică de bază pe care se în-
temeiază relaţia cu Dumnezeu. A fi credincios implică
fermitate, hotărâre în a respinge orice tentaţie a lumii
şi a păcatului, începând chiar de la nivelul gândurilor,
vorbelor şi atitudinilor. Păcatul la nivelul gândurilor,
atitudinilor şi vorbelor Îl supără pe Dumnezeu la fel
de mult ca şi păcatul la nivelul faptelor. Care dintre
noi am fi liniştiţi la gândul că soţia nu ne înşală cu
fapta, dar toată ziua numai la aceasta se gândeşte? Pă-
catul acceptat în gând, mai devreme sau mai târziu, va
duce inevitabil la transpunerea lui în faptă.
De asemenea, el are părtăşie cu toţi cei care la rândul
lor au părtăşie reală cu Dumnezeu, dar îi detectează
imediat pe cei care doar imită o astfel de relaţie şi se
delimitează de ei, deoarece el rămâne fidel Domnul
Său Isus Hristos.
Marea bucurie a lui Dumnezeu
este aceea de a dărui şi a se dărui
Însăşi noţiunea de Trinitate subliniază acest aspect.
Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu
Duhul Sfânt. Dar legăturila şi părtăşia dintre Per-
soanele Trinității este atât de profundă,încât au o sin-
gură natură, sunt un singur Dumnezeu.
Lucrarea de mântuire a Harului nu are alt scop decât
integrarea noastră în părtăşia relaţiilor Sfintei Treimi.
De aceea Ioan defineşte viaţa veşnică în termenii
părtăşiei cu Tatăl şi cu Fiul: ,,Ce era de la început, ce
am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi
ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul
vieţii, pentru că viaţa a fost arătată, şi noi am văzut-o,
şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa veşnică,
viaţă care era la Tatăl, şi care ne-a fost arătată; deci,
ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi
voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu
Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos.”(1Ioan1:1-3)
Acelaşi lucru Îl face şi Domnul Isus în rugăciunea
Sa din Ioan 17:3 ,,Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te
cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe
Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.” Viaţa veşnică este
rezultatul părtăşiei cu Dumnezeu, pe când moartea
veşnică este rezultatul despărţirii de El. Viaţă veşnică
înseamnă a fi ,,în Hristos”, iar moarte veşnică în-
seamnă a fi ,,despărţit de Hristos”.
Cred că trăim timpuri în care astfel de lucruri trebuie
rostite cu fermitate, claritate şi dragoste. Dacă există
un domeniu spiritual al vieţii creştinilor de astăzi
care necesită îmbunătăţiri atunci acesta este părtăşia
cu Dumnezeu. Domnul să ne binecuvânteze și să ne
ajute la aceasta!
Un astfel de om are părtăşie reală cu Dumnezeu. În
viaţa lui Biblia, rugăciunea, cântarea nu sunt doar ele-
mente ale practicării unui cult religios, ci sunt mijloace
ale exercitării relaţiei cu Dumnezeu. Un astfel de om
este plin de viaţă şi de putere. El are resurse suficiente
pentru a face faţă tuturor provocărilor vieţii pentru că
Dumnezeu îl sprijină.
REVISTA LOGOS MAGAZIN
27