Poate v-ați întrebat și voi la un moment dat:
”Ce înseamnă părtășia cu Dumnezeu?
Cum să avem părtășie cu Dumnezeu și
cum se realizează asta? Există anumite legi
după care funcționează această părtășie?”
COSTEL DAUBNER
Da! Puteți avea părtășie cu Dumnezeu. Și da, am
putea zice că există anumite legi nescrise după care
funcționează părtășia cu Dumnezeu. În sensul cel
mai strict al cuvântului, părtăşia cu Dumnezeu este
acţiunea prin care Dumnezeu împarte cu noi tot ce
are: natura Sa (2Petru:4), Harul Său (Filipeni1:7),
viaţa Sfintei Treimi (1Ioan1:3), viaţa Bisericii (Ro-
mani11:17), lucrarea Sa (2Corinteni 8:4), suferinţele
Sale (Filipeni 3:10), sfinţenia Lui (Evrei 12:10) şi
bogăţia slavei Sale (1Petru 5:1). Dar natura păcătoasă din noi nu dispare odată cu
naşterea din nou. Este adevărat că am fost dezbră-
caţi de puterea ei şi nu mai suntem robi ai păcatului,
dar ea încă rămâne activă în noi până la moarte şi
ne poate crea mari dificultăţi, dacă nu suntem atenţi.
De aceea Scriptura ne cheamă la răstignirea zilnică a
firii, la a nu mai asculta de îndemnurile ei, la a nu mai
umbla după lucrurile ei, ci a asculta de îndemnurile
Duhului şi a umbla după lucrurile Lui. (Romani 6-8)
Dar părtăşia cu Dumnezeu nu se realizează în orice
condiţii. De fapt, însăşi noţiunea de părtăşie implică
o anumită compatibilitate, afinitate, scopuri comune
şi reguli de comun acord acceptate. Ea presupune un drum cu două sensuri în care pe
de-o parte noi aruncăm asupra Lui toate neajunsu-
rile noastre şi pe de altă parte ne umplem de toate
bogăţiile Lui. Părtăşia cu Dumnezeu nu este un drum
pe care se circulă doar într-un singur sens. Aceasta
se întâmplă doar pe drumul firii, însă la intrarea dru-
mului părtăşiei cu Dumnezeu există un semn mare
pe care scrie: ,,circulaţie în ambele sensuri”. Nu doar
Dumnezeu ne dă tot ce are, ci ne cere ca şi noi să fa-
cem la fel. Deoarece El ni se oferă fără rezerve, ne
pretinde acelaşi lucru.
Există nişte legi ale părtăşiei cu
Dumnezeu, aceasta putându-se
realiza doar prin respectarea lor
Legea compatibilităţii
Părtăşia cu Dumnezeu este mai mult decât citirea
unui text biblic, sau rostirea unei rugăciuni în mod
sporadic sau periodic. Părtăşia cu Dumnezeu implică
o compatibilitate a naturii, scopurilor, intereselor,
preocupărilor noastre cu ale Sale.
În lumea fizică este cunoscut faptul că îmbinările
trainice se pot realiza doar cu materiale de acelaşi fel
(lemn cu lemn, fier cu fier, plastic cu plastic, etc.). De
aceea, condiţia de bază care se impune spre a avea
părtăşie cu Dumnezeu este naşterea din nou. Naşterea
din nou este minunea prin care căpătăm natură di-
vină, dobândind aceleaşi instincte, impulsuri,
tendinţe ca ale lui Dumnezeu. Această lucrare este
realizată de către Duhul Sfânt şi are la bază moartea
şi învierea Domnului Isus.(1Petru 1:3, 23, Ioan 3:5).
26
REVISTA LOGOS MAGAZIN
Legea reciprocităţii
Dar poate veţi zice în sinea dumneavoastră: ”Eu ce-
aş putea să-I ofer lui Dumnezeu altceva decât găuri-
le din buget, din ciorapi şi din măsele, neputinţe cu
grămada şi slăbiciuni mai mult de o duzină.” Nu-i
absolut nicio problemă. Părtăşie cu Dumnezeu în-
seamnă să-I dai Lui tot ce ai şi să primeşti de la El tot
ce are. El a ştiut foarte bine la ce se angajează când a
intrat în părtăşie cu noi şi care sunt lucrurile pe care
I le putem oferi. El deja a coborât printre noi şi a luat
asupra Sa natura noastră umană, păcatele, slăbiciu
nile, bolile şi tot ce ţine de imperfecţiune şi păcat.
El deja a împărtăşit condiţia noastră căzută, ca să ne
poată împărtăşi condiţia Sa Divină. El aşteaptă ca în
fiecare zi să aruncăm asupra Lui toate aceste lucruri şi
să primim pe cele pe care doreşte să ni le ofere.