Revista Eco-Rom Ambalaje Nr. 15 - Februarie - Aprilie 2015 | Page 4
ecofocus
Oschimbarenecesarăasituațieiactuale
LoritaConstantinescu
DirectorRelațiipubliceșiComunicare
S
ă începem printr-un exerciţiu de imaginaţie: cum ne-am dori să arate gestiunea deşeurilor de ambalaje peste
cinci ani? Ar exista diferenţe între ceea ce
visează responsabilii implicaţi în traseul
deşeului şi cei chemaţi să recicleze ambalajele? Probabil că răspunsul tuturor ar fi că
doresc un sistem mai bun, mai performant
şi mai uşor de folosit. Dar toate aceste rezultate pot însemna lucruri diferite pentru
fiecare parte.
Un sistem mai bun poate însemna, de
exemplu, să fie cantităţi mai mari de deşeuri colectate, cetăţenii să fie mai educați,
să separe corect şi tot timpul. Ne-am mai
putea gândi şi la un serviciu de separare de
calitate, cât mai comod, fără mizerie în jurul
punctelor. Containerele să fie curate, fără
afişe, să nu fie plasate pe locurile de parcare sau în faţa magazinelor, pentru că nu
le place clienţilor să treacă pe lângă ele.
N-am vrea să mai vedem scormonitori care
plimbă sacul de PET-uri cu căruțul, am vrea
să existe o persoană care să se ocupe de
reciclare şi să nu coste mult. O parte dintre
cei implicaţi şi-ar dori mai multe capacităţi
de reciclare, să se creeze locuri de muncă,
România să fie printre primii zece în clasamentul reciclării… sau toate la un loc.
Ar mai fi de discutat şi chestiunea
responsabilităţii faţă de acest sistem.
Legea ar spune că statul este responsabil,
deoarece obligațiile de reciclare s-au dat
României. Dar cineva trebuia să le şi pună
în aplicare, iar primii chemați au fost
producătorii de bunuri am balate, încă din
anul 2003. Obligaţiile acestora au crescut
timp de zece ani. În urmă cu trei ani,
autoritățile locale au primit şi ele obligații
de reciclare pentru orizontul 2020, alături
de obligaţia de 15% deviere a cantităților
depozitate dar, din păcate, cei mai mulți
dintre cei care o îndeplinesc o fac cu
deşeuri din construcții şi pământ şi foarte
puţini cu deşeu de ambalaj.
Zona unde se intersectează aceste obligații
este, de fapt, cea problematică, cea a deşeului de ambalaj generat în gospodării. Aici
se regăseşte 60%-70% din cantitatea de
ambalaj pus pe piață de producător, care la
rândul lui reprezintă 15-18% din cantitatea
deşeului generat de un cetăţean în fiecare
an. Acesta este gestionat de către autoritatea locală, deținătoarea acestui deşeu conform modificărilor de anul trecut ale Legii
Salubrității.
Eco-Rom Ambalaje a căutat tot timpul soluții şi nu a renunțat în faţa celor pesimişti
sau celor mai puțin dornici să se implice.
Scopul acestor măsuri este ca cele două
părţi să lucreze împreună după o modalitate clară, transparentă şi unitară. Mai
info
țiile de transfer de responsabilitate şi pentru autoritățile locale. Modificările propuse
în noua Hotărâre de Guvern iau în calcul
trasabilitatea deşeului printr-un sistem de
raportare mult mai clar începând de la producător, care va trebui să ofere informații
despre tipul de consum al ambalajului - în
gospodării sau în zona comercial-industrială şi până la autoritatea centrală, care
va trebui să alcătuiască mult aşteptatul registru al producătorilor şi să consemneze
modul cum îşi îndeplinesc obligațiile.
Nici companiile de gestiune a deşeurilor nu
rămân în afara sistemului şi, conform modificărilor prevăzute de HG ar trebui să aibă
contract cu organizațiile de transfer astfel
producătoriidinsistemulpecareîlgestionămși-aupropusmaimultșiaurealizatmaimult,iarprintreacestea
suntpropuneriledemodificărialehotărâriideGuvern621/2005,caretraseazăobligaţiilepentruceidoiactori
responsabilipentruținteleRomâniei–producătorii, prinorganizațiiledetransferderesponsabilitate
șiautoritățilelocale.
precis, gestiunea deşeurilor de ambalaje să
fie plătită de producător către autoritatea
locală, cu condiția ca cetățeanul să separe,
operatorul să colecteze, să sorteze, să baloteze şi să trimită către reciclator, iar reciclatorul să plătească deşeul la valoarea de
piață a acestuia într-un mod transparent.
Astfel, serviciile de colectare separată şi de
gestiune a deşeurilor de ambalaje ar fi acoperite de către producător şi de prețul de
piață al deşeului. Unele deşeuri sunt foarte
scumpe în comparație cu altele, cum ar fi
ambalajul de aluminiu în comparație cu cel
de sticlă. În plus, piața deşeului este una
variabilă, iar un exemplu relevant ar fi cel al
deşeului de carton al cărui preț a oscilat în
ultimii opt ani între 0 şi 90 Euro pe tonă.
Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne
oprim din colectarea separată, dimpotrivă,
pentru că avem obligații de reciclare şi pe tipuri de materiale. Dar este de preferat ca
modul de colectare a deşeului de la cetățeni să ia în calcul toate tipurile de deşeuri
pentru a face o colectare la un preț optim
pentru toate deşeurile de ambalaje.
Modalitatea de relaționare ar trebui să fie
unitară şi aplicabilă pentru toate organiza-
încât şi deşeurile de ambalaje din fluxul comercial să fie documentate, raportate şi bonificate.
Se creează astfel câteva pârghii ale unui
sistem în care actorii sunt interconectați, cu
roluri mult mai clare, cu date despre traseul
deşeului mult mai transparente şi în care
fluxul banilor este definit şi unitar. Fiecare
dintre cei implicaţi vor avea responsabilităţi
în plus - producătorii să plătească ceva mai
mult pentru ca să asigure costurile serviciilor în schimbul unor cantităţi de deşeuri
mai mari, iar autoritățile locale să se străduiască să asigure atât calitatea serviciilor,
cât şi cantităţile de deşeuri. Mai pe înțelesul tuturor, toate acele dorințe pentru un
sistem mai bun pe care ni-l dorim.
Cu singura precizare că dorințele vor deveni
în curând obligații, căci nici industria nu va
putea realiza obligații mai mari decât cele
actuale şi nici autoritatea locală nu va
putea în acest ritm să facă 50% reciclare în
2020. Avem de ales între a nu schimba
nimic, prelungind astfel situația actuală,
sau a ne organiza cât mai avem puținul
timp care ne-a mai rămas. Modificările HG
621 pot fi un prim pas!
pREVEnIREAGEnERăRIIDEDEȘEURI
Vă prezentăm în broșura alăturată câteva rezultate edificatoare obținute în urma implementării unor măsuri de prevenire de
către companiile care au transferat responsabilitatea reciclării ambalajelor la Eco-Rom Ambalaje:
1) TYMBARK MASPEX ROMÂNIA
Reducerea greutății ambalajului
2) LIFE CARE CORP
Reducerea greutății ambalajului
3) LEONI WIRING SYSTEMS Utilizarea de ambalaje
reutilizabile
4
4) DACRIS COM 94 - Reducerea greutății ambalajului /
Economie de materie primă
5) PRODAL’94 - Creşterea cantității de produse în ambalaj /
Reducere a suprafețelor tipărite / Eliminarea elementelor
de ambalare
6) INTERMAR LTD - Reducerea greutății ambalajului