Revista Eco-Rom Ambalaje Nr. 15 - Februarie - Aprilie 2015 | Page 4

ecofocus Oschimbarenecesarăasituațieiactuale LoritaConstantinescu DirectorRelațiipubliceșiComunicare S ă începem printr-un exerciţiu de imaginaţie: cum ne-am dori să arate gestiunea deşeurilor de ambalaje peste cinci ani? Ar exista diferenţe între ceea ce visează responsabilii implicaţi în traseul deşeului şi cei chemaţi să recicleze ambalajele? Probabil că răspunsul tuturor ar fi că doresc un sistem mai bun, mai performant şi mai uşor de folosit. Dar toate aceste rezultate pot însemna lucruri diferite pentru fiecare parte. Un sistem mai bun poate însemna, de exemplu, să fie cantităţi mai mari de deşeuri colectate, cetăţenii să fie mai educați, să separe corect şi tot timpul. Ne-am mai putea gândi şi la un serviciu de separare de calitate, cât mai comod, fără mizerie în jurul punctelor. Containerele să fie curate, fără afişe, să nu fie plasate pe locurile de parcare sau în faţa magazinelor, pentru că nu le place clienţilor să treacă pe lângă ele. N-am vrea să mai vedem scormonitori care plimbă sacul de PET-uri cu căruțul, am vrea să existe o persoană care să se ocupe de reciclare şi să nu coste mult. O parte dintre cei implicaţi şi-ar dori mai multe capacităţi de reciclare, să se creeze locuri de muncă, România să fie printre primii zece în clasamentul reciclării… sau toate la un loc. Ar mai fi de discutat şi chestiunea responsabilităţii faţă de acest sistem. Legea ar spune că statul este responsabil, deoarece obligațiile de reciclare s-au dat României. Dar cineva trebuia să le şi pună în aplicare, iar primii chemați au fost producătorii de bunuri am balate, încă din anul 2003. Obligaţiile acestora au crescut timp de zece ani. În urmă cu trei ani, autoritățile locale au primit şi ele obligații de reciclare pentru orizontul 2020, alături de obligaţia de 15% deviere a cantităților depozitate dar, din păcate, cei mai mulți dintre cei care o îndeplinesc o fac cu deşeuri din construcții şi pământ şi foarte puţini cu deşeu de ambalaj. Zona unde se intersectează aceste obligații este, de fapt, cea problematică, cea a deşeului de ambalaj generat în gospodării. Aici se regăseşte 60%-70% din cantitatea de ambalaj pus pe piață de producător, care la rândul lui reprezintă 15-18% din cantitatea deşeului generat de un cetăţean în fiecare an. Acesta este gestionat de către autoritatea locală, deținătoarea acestui deşeu conform modificărilor de anul trecut ale Legii Salubrității. Eco-Rom Ambalaje a căutat tot timpul soluții şi nu a renunțat în faţa celor pesimişti sau celor mai puțin dornici să se implice. Scopul acestor măsuri este ca cele două părţi să lucreze împreună după o modalitate clară, transparentă şi unitară. Mai info țiile de transfer de responsabilitate şi pentru autoritățile locale. Modificările propuse în noua Hotărâre de Guvern iau în calcul trasabilitatea deşeului printr-un sistem de raportare mult mai clar începând de la producător, care va trebui să ofere informații despre tipul de consum al ambalajului - în gospodării sau în zona comercial-industrială şi până la autoritatea centrală, care va trebui să alcătuiască mult aşteptatul registru al producătorilor şi să consemneze modul cum îşi îndeplinesc obligațiile. Nici companiile de gestiune a deşeurilor nu rămân în afara sistemului şi, conform modificărilor prevăzute de HG ar trebui să aibă contract cu organizațiile de transfer astfel producătoriidinsistemulpecareîlgestionămși-aupropusmaimultșiaurealizatmaimult,iarprintreacestea suntpropuneriledemodificărialehotărâriideGuvern621/2005,caretraseazăobligaţiilepentruceidoiactori responsabilipentruținteleRomâniei–producătorii, prinorganizațiiledetransferderesponsabilitate șiautoritățilelocale. precis, gestiunea deşeurilor de ambalaje să fie plătită de producător către autoritatea locală, cu condiția ca cetățeanul să separe, operatorul să colecteze, să sorteze, să baloteze şi să trimită către reciclator, iar reciclatorul să plătească deşeul la valoarea de piață a acestuia într-un mod transparent. Astfel, serviciile de colectare separată şi de gestiune a deşeurilor de ambalaje ar fi acoperite de către producător şi de prețul de piață al deşeului. Unele deşeuri sunt foarte scumpe în comparație cu altele, cum ar fi ambalajul de aluminiu în comparație cu cel de sticlă. În plus, piața deşeului este una variabilă, iar un exemplu relevant ar fi cel al deşeului de carton al cărui preț a oscilat în ultimii opt ani între 0 şi 90 Euro pe tonă. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim din colectarea separată, dimpotrivă, pentru că avem obligații de reciclare şi pe tipuri de materiale. Dar este de preferat ca modul de colectare a deşeului de la cetățeni să ia în calcul toate tipurile de deşeuri pentru a face o colectare la un preț optim pentru toate deşeurile de ambalaje. Modalitatea de relaționare ar trebui să fie unitară şi aplicabilă pentru toate organiza- încât şi deşeurile de ambalaje din fluxul comercial să fie documentate, raportate şi bonificate. Se creează astfel câteva pârghii ale unui sistem în care actorii sunt interconectați, cu roluri mult mai clare, cu date despre traseul deşeului mult mai transparente şi în care fluxul banilor este definit şi unitar. Fiecare dintre cei implicaţi vor avea responsabilităţi în plus - producătorii să plătească ceva mai mult pentru ca să asigure costurile serviciilor în schimbul unor cantităţi de deşeuri mai mari, iar autoritățile locale să se străduiască să asigure atât calitatea serviciilor, cât şi cantităţile de deşeuri. Mai pe înțelesul tuturor, toate acele dorințe pentru un sistem mai bun pe care ni-l dorim. Cu singura precizare că dorințele vor deveni în curând obligații, căci nici industria nu va putea realiza obligații mai mari decât cele actuale şi nici autoritatea locală nu va putea în acest ritm să facă 50% reciclare în 2020. Avem de ales între a nu schimba nimic, prelungind astfel situația actuală, sau a ne organiza cât mai avem puținul timp care ne-a mai rămas. Modificările HG 621 pot fi un prim pas! pREVEnIREAGEnERăRIIDEDEȘEURI Vă prezentăm în broșura alăturată câteva rezultate edificatoare obținute în urma implementării unor măsuri de prevenire de către companiile care au transferat responsabilitatea reciclării ambalajelor la Eco-Rom Ambalaje: 1) TYMBARK MASPEX ROMÂNIA Reducerea greutății ambalajului 2) LIFE CARE CORP Reducerea greutății ambalajului 3) LEONI WIRING SYSTEMS Utilizarea de ambalaje reutilizabile 4 4) DACRIS COM 94 - Reducerea greutății ambalajului / Economie de materie primă 5) PRODAL’94 - Creşterea cantității de produse în ambalaj / Reducere a suprafețelor tipărite / Eliminarea elementelor de ambalare 6) INTERMAR LTD - Reducerea greutății ambalajului