Aripi de lumină , 17 ( 25 ), 2021-2022 uit cu gura căscată la cât e de lung mini pergamentul .
- |
Asha ! |
strigă |
băiatul . |
Vino |
|
încoace ! |
|
|
|
O fată palidă , Asha , se arată în sala |
tronurilor . Ea îi aduce cartea ,, Alice în țara minunilor ".
- Keir , nu avem timp de povești , spune Lore .
- Mamă , cartea aceasta ne poate ajuta ! Muritoarea se află în aceeași ipostază ca Alice . În afara faptului că ea nu a ajuns aici printr-o gaură de iepure , lucrurile sunt asemănătoare . Din câte știu , în livada merelor stricate este o ușă care te poate duce în lumea muritorilor , dar nimeni nu știe când apare .
- Pot pune niște goblini să păzească livada , spune Lore .
Trecuse o săptămână și niciun semn de la goblini , până într-o zi , când aceștia trimit un mesaj în care ne spun că au prins intrarea . Keir și cu mine ne îndreptăm către livadă pe un armăsar negru ca abanosul . Într-adevăr , intrarea era chiar acolo . Descalec calul și mă îndrept spre ușă .
- Muritoareo ! strigă Keir . Prinde ! Îmi aruncă un inel făcut din
ametist și rubin .
- Nu îl pot accepta ! Keir dă ochii peste cap și pune un
goblin să mă împingă pe ușă .
- Ne mai vedem , muritoareo ! Mă trezesc în patul meu . Se pare că
totul a fost doar un vis , dar când mă uit în mâna dreaptă văd inelul primit de la Keir .
Realitatea de astăzi
Cotoranu Mihai Călin , clasa a VII-a C Premiul al II-lea la Concursul de Creație literară George Tutoveanu
Se aude , rar , prin abisul salvelor de tun , un plânset , un țipăt de om mare sau mic , dar tot din aceeași cauză - este război . El este definiția răului , a morții , a cruzimii și nedreptății , însă se strecoară , dar precis în viața omului și lasă în urma lui inimi frânte , vieți sfâșiate de bucăți blestemate de obuz , ploi de milioane de gloanțe și asurzitorul foc de tanc , tot ansamblul acesta speriind pe oricine si orice .
În aer nu mai zboară păsări mai deloc , dar trec afurisitele de bombardiere , spulberând tot , tot în calea lor cu arsenalul din dotare , distrugând orice urmă de civilizație , dovedind astfel că puterea omului este mai mare decât ne-am fi putut imagina vreodată .
Se aud tropăieli , cum se auzeau acum ceva timp când soseau vitele de la păscut , dar acum nu erau blajinele animale , erau bocancii mii și mii ai soldaților croiți să ucidă cu sângele rece în vene , sânge care parcă dădea să înghețe din cauza răului înfăptuit .
Civilii nu mai au nimic . Casele spulberate de nebunia rachetelor , rudele au devenit o dureroasă amintire după ce au fost , probabil , răpuși de cruzimea armamentului . Nimic nu mai au ! Doar o durere nemărginită le-a mai rămas , fără dreptul minuscul de a spera la o viață normală , în pace .
În această lume nimic nu mai poate fi premeditat . Totul este aleatoriu , dorința macabră de sânge a unor oameni este imensă și nu mai poate fi oprită când aceștia au la îndemână o forță uriasă , extrem de puternică , aceea fiind clar ... RĂZBOIUL !
33