Interdisciplinaritatea sau un curcubeu de Științe
Aliquam ipsum
Aliquam varius adipiscing tempor lorem Vivamus id ipsum sit amet massa justo consectetur porta. Class aptent taciti at sociosqu ad litora torquent per conubia nostra, per inceptos himenaeos. Praesent dignissim ultrices neque. Aliquam auctor congue nunc interdum. Aenean sagittis gravida est, sit amet egestas metus amet venenatis non. Mauris non leo malesuada orci laoreet eleifend eget mattis ipsum. Nam vehicula lorem erat, a consectetur libero. Lorem dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Sed et consectetur lacus. Sed sit amet nulla vel dolor gravida amet bibendum.
Nam vehicula
Aliquam adipiscing tempor. Vivamus id ipsum sit amet massa consectetur porta. Class aptent taciti sociosqu ad litora sit torquent per conubia nostra, per inceptos himenaeos. Praesent dignissim ultrices neque. Aliquam auctor congue nunc sed interdum. Aenean sagittis gravida est, sit amet egestas metus venenatis non justo. Mauris non leo malesuada orci laoreet at eleifend eget mattis ipsum. Nam vehicula lorem erat, a consectetur libero. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur nunc
adipiscing elit.
Donec at massa id risus varius eleifend vitae at quam.Vivamus tristique est vitae felis vehicula mollis. Vivamus quam dolor,tempor ac gravida sit amet,porta fermentum magna.Aliquam euismod commodo nisl, vel luctus lorem fermentum quis. Nullam eu temporpurus. Nunc a leo magna.Donec at massa id risus varius eleifend vitae at quam.
15
unghiulară a Soarelui pe care o notăm cu h se poate determina grafic, însă este mai indicat să calculăm acest unghi cu ajutorul relației:
tg h = lungimea gnomonului / lungimea umbrei .
Direcția umbrei ne dă posibilitatea de a calcula unghiul dintre planul vertical al Soarelui și direcția spre punctul cardinal Sud. Acest unghi poartă denumirea de azimutul Soarelui și se măsoară de la Nord.
Meridiana locului coincide cu direcția gnomonului din momentul culminației Soarelui; în acest moment, umbra gnomonului are lungimea minimă din timpul zilei respective. Cel mai sigur procedeu pentru determianrea meridianei locului se bazează pe simetria traiectoriei aparente a Soarelui față de planul meridian al locului. Datorită acestei simetrii, umbrele respective vor fi simetrice față de meridiana locului. Umbrele simetrice fiind laturile unui triunghi cu vârful în baza gnomonului, meridiana locului va fi tocmai bisectoarea unghiului
respectiv. Determinarea meridianei permite cunoașterea punctelor cardinale pentru locul respectiv de observație.
Planul care trece prin axa Pământului și un punct de pe suprafața acestuia se numește “planul meridian al locului respectiv”. Meridiana locului poate fi considerată ca o concretizare a meridianului geografic. Planul meridian intersectează sfera cerească după un cerc mare, numit “meridianul ceresc al locului”. Acesta este fix în raport cu locul de observare. Trecerea la meridian a unui astru are loc simultan pentru toate punctele de pe un meridian geografic!
Studiul lui Eratostene. Contând pe această idee geometrică amintită, Eratostene, care a trăit la Alexandria, între anii 275 – 195 î.Hr.,a reușit să determine pentru prima oară, raza Pământului, cu o deosebită precizie. Totul a pornit de la nişte scrieri şi observaţiile lui. Eratostene, fiind bibliotecar la celebra bibliotecă din Alexandria, a citit afirmațile de
călătorie la Syena și a reținut că în ziua solstițiului de vară (21 iunie) la Syena Soarele ajunge la amiază atât de sus pe cer, încât Soarele lumina direct fundul unui puț de apă, unde în alte zile este umbră, coloanele nu au umbră în miezul acelei zile, în timp ce la Alexandria, în aceași zi de solstițiu, coloanele au o umbră clară. Alexandria și Syena erau pe același meridian geografic, de-a lungul căruia curge Nilul. Astăzi Eratostene este cunoscut ca fiind fondatorul geografiei matematice.
călătorie la Syena și a reținut că în ziua solstițiului de vară (21 iunie) la Syena Soarele ajunge la amiază atât de sus pe cer, încât Soarele lumina direct fundul unui puț de apă, unde în alte zile este umbră, coloanele nu au umbră în miezul acelei zile, în timp ce la Alexandria, în aceași zi de solstițiu, coloanele au o umbră clară. Alexandria și Syena erau pe același meridian geografic, de-a lungul căruia curge Nilul. Astăzi Eratostene este cunoscut ca fiind fondatorul geografiei matematice.
ratostene
Eratostene, om cu cap,
Ce de toate-a-nvățat
A văzut într-o zi cu soare,
Ceva ce nu-i cu mirare.
La Syena cât a stat
Umbră, bățul n-a lăsat
Pe când la Alexandria
Umbra era precum știa.
Ba chiar seamănă cu-o sferă,
Ce-i-nvelită-n atmosferă.
Diametrul este mare
Și cu-n pic de-aproximare
E la fel cu cel de azi.
Hai, că te-am fiert suficient.
Era solstițiul, nu-i evident ?
Atunci el s-a întrebat:
“ Oare ce s-a întâmplat? ”
Astfel că s-a apucat,
De calcule și-a aflat,
Că Pământul nu e plat.
Încă n-am specificat
Ziua-n care s-a aflat.
Era-ntr-o zi de vară,
Cu foatre mult soare-afară.
Marc Adelina Clasa a IX-a D