? interviul lunii
efectiv marja produc?torilor. Îns? noi acord?m o aten?ie tot mai mare profitabilit??ii, f?r? de care nicio afacere nu-?i are rostul.
M.P.: Concret, ce scumpiri a?i resim?it în ultimii ani la
materiile prime utilizate pentru hrana p?s?rilor ?i cum
s-au reflectat ele în pre? la consumatorul final?
G.H.: Dac? facem compara?ia între pre?urile medii pe
pia?? din trimestrul al 4-lea din 2012 cu cele din T4 2009,
cre?terile sunt de 145% la grâu, 132% la porumb, 55% la
?protul de soia ?i de 91% la ulei. La raft, cre?terea pre?ului
mediu per kilogram de carne de pas?re a fost de 17%
în 2012 fa?? de 2009, în ritm cu infla?ia, acesta ajungând
pân? aproape de12 lei, potrivit datelor din studii de pia??.
Mai trebuie precizat c? 75% din costul per kilogram viu
la ferm? îl reprezint? furajul, iar 80% din costul furajului
îl reprezint? materiile prime (cereale + ?rot soia + ulei).
Vreau s? mai subliniez ?i faptul c?, în România, pre?urile
de raft la carnea de pas?re sunt cu 35%- 60% mai mici
fa?? de cele din vestul Uniunii Europene, cu atât mai mult
cu cât TVA la noi este de 24%, fa?? de 5%-10% în ??rile
din vestul UE. Salariul mediu în România este la nivelul
de 0,29 din media UE, astfel c? pre?urile la consumatorul
final nu mai pot cre?te.
Noi vindem aproximativ 15% di n volumele de carne
de pui comercializate în România ?i ne stabilim pre?urile
în func?ie de cererea ?i oferta din pia??. Pentru noi, este
un efort imens în spate deoarece, de fiecare dat? când
vedem cre?teri de pre? la cereale, ne gândim cum s?
facem s? men?inem pre?ul c?rnii de pui la nivelul actual,
astfel încât s? nu transmitem la consumator scumpirea materiei prime. Pârghiile noastre sunt cele legate de
îmbun?t??irea performan?ei: fie îmbun?t??irea consumului specific, fie reducerea ratei de mortalitate a p?s?rilor,
fie cre?terea sporului mediu zilnic (adic? gr?bim cre?terea
puilor). Iar când ne referim la timpul de cre?tere a puilor,
vorbim de dou? variabile: rasa ?i masa (mix-ul de furaje).
M.P.: Ce perspective sunt în continuare pe pia?a materiilor prime? Vor fi presiuni mai mici pe pre?, dup? acest an
agricol bun în România?
G.H.: Cerealele s-au ieftinit în ultimele luni, dup? recoltare,
?i toat? lumea ?tie acest lucru. Dac? vorbim îns? de tendin?e pe o period? mai lung? de timp, atunci trebuie ?inut
cont de faptul c? pre?ul se formeaz? pe marea pia?? mondial?. Acum 10-15 ani, se ?tia c? grâul era în jur de 100 de
dolari/ton? la bursa de m?rfuri, iar porumbul era în jur de
70 de dolari/ton? ?i ajungea la 90 de dolari/ton? înainte
de campania de recoltare. Între timp, a venit criza financiar? ?i o mare parte din banii investitorilor s-au mutat pe
bursa de m?rfuri pentru c? este mai sigur? decât bursa de
capital. Astfel, pre?urile la materiile prime s-au umflat în
mod artificial ?i înregistreaz? fluctua?ii mari în continuare.
M.P.: Se poate vorbi de o pia?? neagr? important? în
industria c?rnii de pas?re? Cât de mult v? afecteaz??
G.H.: În 2010 am decis s? cre?tem puternic produc?ia de
22 magazinul progresiv |
11:2013
carne pentru a contracara efectele crizei. A fost o m?sur?
de diluare a costurilor fixe pentru c?, dup? cum spuneam
anterior, de fiecare dat? când suntem pu?i în fa?a scumpirii materiilor prime c?ut?m solu?ii de diminiare a costurilor. Ne-am uitat, bineîn?eles, ?i la pia?a de desfacere,
la structura vânz?rilor pe canale de distribu?ie, ?i ne-am
stabilit pragul maxim de vânz?ri în lan?urile interna?ionale de magazine (IKA) la 50%. Pentru c? ne afl?m deja
aproape de acest procent, iar segmentul magazinelor
Noi vindem aproximativ 15% din volumele
de carne de pui comercializate în România
?i ne stabilim pre?urile în func?ie de cererea
?i oferta din pia??. De fiecare dat? când sunt
cre?teri de pre? la cereale, ne gândim cum s? facem astfel
încât s? nu transmitem la consumator aceste scumpiri.
tradi?ionale era în declin ?i supus riscului de neplat?, am
decis la acea vreme s? ne dezvolt?m mai mult propria
re?ea de magazine sub brandul de retail Agricola. Îns?
în acela?i timp a venit m?sura Guvernului de cre?tere a
TVA-ului de la 19% la 24%, astfel c? pia?a neagr? a luat
amploare. În mod concret: dac? înainte de 2008 consumul de carne de pui era de 21 kg/cap de locuitor pe an,
în 2012 datele INS (Insitutul Na?ional de Statistic?) ?i ale
companiilor de cercetare de pia?? indicau un consum
anual per capita de 17 kg. În condi?iile în care datele centralizate de Uniunea Cresc?torilor de Pui au indicat cre?terea produc?iei de la un an la altul, iar importurile ?i exporturile s-au men?inut relativ constante în tot acest timp,
diferen?a de circa 4 kilograme/capita nu poate reprezenta
decât consumul care s-a dus în pia?a neagr?. Iar dac? m?
uit la structura pie?ei pe canale de vânzare, atunci este
clar c? aproximativ jum?tate din vânz?rile de carne de pui
realizate în magazinele tradi?ionale reprezint? pia?a nefiscalizat? sau pia?a neagr?. Deci se poate afirma c? pia?a
neagr? a crescut în ultimii 4 ani la 25% din totalul pie?ei.
În acest context, proiectul nostru de dezvoltare a re?elei
de magazine Agricola nu mai poate continua. R?mânem
cu magazinele opera?ionale deja, dar va trebui s? facem
eforturi mari pentru a le sus?ine.
M.P.: V? a?tepta?i s? vede?i diminuarea cotei TVA la carne
în viitorul apropiat, a?a cum s-a întâmplat la pâine?
G.H.: M? a?tept ca ea s? se reduc? ?i în sectorul c?rnii
pentru c? peste tot în Europa TVA-ul la alimente este
mai aproape de 0% decât de 30%. A? fi foarte bucuros
s? pot acorda cre?teri salariale oamenilor din compania
mea, îns? nivelul actual al taxelor ?i impozitelor pe care le
pl?tim la stat ?i situa?ia actual? din consum nu-mi permit
acest lucru. În mod sigur, una dintre sursele de cre?tere
economic? în România este consumul intern, iar dac? firmele ar putea cre?te salariile, acest lucru ar antrena alte
efecte benefice pentru c? banii suplimentari primi?i de
popula?ia antrenat? în câmpul muncii s-ar duce, în mod
firesc, în consum.n