-
Bine, eu mă bag la un duș. Vii și tu?
-
Nu... aș vrea să mai stau puțin pe aici. Voi
despacheta imediat.
-
Bine.
Sebastian intră la duș lăsându-mă singură. Totul îmi
aduce aminte de Valhala și de... Mike. Suspin și mă
plimb prin bucătărie, aranjând mâncarea în frigider.
Acum un an nici nu mă gândeam la mâncare... Orele s-au
scurs incredibil de repede până când am reușit să scot
toate hainele din valize și să le aranjez în dulap. Rămân
pentru câteva clipe privind dormitorul neschimbat și
cobor în sufragerie unde Sebastian stă comod pe canapea
uitându-se la știri. Pare să nu observe prezența mea. Îmi
iau paltonul roșu și mă pregătesc să mă încalț.
-
Tu unde crezi că pleci?
-
Păi... am terminat de despachetat și mă
gândeam să ies puțin să mă plimb.
-
Mai bine stai aici. Unde pleci de nebună?
-
Vreau să îmi revăd orașul. Nu stau mult.
-
Nu pleci niciunde.
-
Ba da. Plec, mă plimb puțin și vin înapoi.
-
Tu nu mă auzi?