greutatea corpului meu, cu toată puterea, tot procedeul
transforâmndu-se parcă într-un ritual animalic, lipsit de
simțământ. Nu! Nu sunt pregătită să renunț la tine! Nu
renunț!!! MIKE!!!! Trupul nu mă mai ascultă și din cauza
oboselii, a sângerării și a frigului îngrozitor de afară,
cedează, făcându-mă să mă prăbușesc peste trupul
demonului. Nu mă mai pot mișca... nu mai pot face
nimic. Am dat greș, Mike! Te-am dezamăgit... nu... nu
sunt în stare să te salvez... iartă-mă! Închid ochii, simțind
cum lacrimile încep să-mi înghețe pe chip și îmi doresc
să îmi dau duhul cât mai repede, pentru a-l putea atinge
pe Mike din nou.
Hahaha! Cât de satisfăcător! Grrr... să le pot arăta
celor care se ridică împotriva mea, până și-n ultimul
moment cine este cu adevărat Marele Sith. Muritoarea ta
strigă de afară după tine. Crede că ai murit... Disperarea
și panica ei mă satisfac. E un alt fel de chin. Lovesc
muritorul cu picioarele făcându-l să se rostogolească pe
pământ cu fiecare lovitură. Sângele roșiatic i se prelinge
din gură printre mormăielile slabe. Nu pot înțelege nici
măcar acum, cum ai putut să te lupți cu mine. Te privesc