Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 613

Furia cât și teama încep să mă cuprindă în același timp. Nu-mi permit să cedez... Nu vreau să îl trezesc pe Sith. Nu-l vreau pe Sith! Strânsoarea lui Ame mă face sămi fie frică și să mă gândesc la cele spuse de ea. Dacă voi pierde această luptă, se vor duce după micuța mea. Nu pot! Nu pot lăsa să se întâmple asta. Vă urăsc, corcituri de demoni! - Nu-ți per... permit ție să... să... faci asta! Cuvintele îmi ies greu printre dinți și cu o lovitură reușesc să mă desprind de Ame, căzând în gol, moment în care îmi pierd cunoștiința, lăsând ca întunericul să mă cuprindă. Doar bufnitura puternică și stratul rece de zăpadă care îmi îmbrățișează întreg spatele sunt ultimele simțuri care mă desprind de această lume. Muritorul mă lovește cu putere și se aruncă în gol, pecetluindu-și astfel soarta. Ah!!! Eu trebuia să te omor, nemernicule, nu tu!!! Nu-ți permit să mori așa! Îmi adun aripile pe lângă corp și mă grăbesc să îl ajung din zbor, dar cade mult prea repede. N-am să-l ajung! AH!!! Mă opresc la timp, încât să nu mă izbesc de solul îmbrăcat în alb. Muritorul se afundă în stratul gros de zăpadă iar