Ești tot ce am, Ameri, și țin la tine mai mult ca la
orice.
-
De ce... de ce îmi spui astfel de lucruri? Îmi mușc
buza cu putere pentru a-mi opri lacrimile.
Trebuia... trebuia să devii un semidemon fără pic
de sentimente! Trebuia... să-mi fie teamă de tine...
și cu toate astea, mă faci să mă tem... dar nu din
cauza puterii pe care o ai... mă faci să mă tem,
pentru că mă privești în felul în care o faci, pentru
că... mă atingi altfel... Zadakiel... ce se întâmplă
cu tine? Cu mine?
-
Trebuia să devin un semidemon fără pic de
sentimente? Asta îți doreai? Să devin ceva ce nici
tu nu ești? Nu te supăra pe mine, dar chiar dacă
suntem semidemoni, amândoi avem sentimente.
Chiar dacă ție îți este greu să recunoști. Frică?
Sentimentele sunt sub controlul nostru. Noi nu
suntem muritori. Le-aș putea stinge ca pe un
chibrit aprins. Nu te-am atins niciodată... altfel și
nici nu am să o fac dacă asta îmi vei cere. Nu
țineam să aflii asta, dar în acele clipe am crezut că
voi pieri și... am vrut să știi.