Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 529

Gaiei. E soția mea! Indiferent de ceea ce s-a întâmplat, îmi pare rău. Mi se pare că am făcut alegerea corectă, indiferent de situație. - Ah!!! Eu nu am să te iert niciodată! Mi-ai făcut rău! I-ai făcut rău și tatălui meu! Mi-ai ucis tatăl, muritor infect ce ești!!! AME!!! Ame, îți spune ceva? Mă apropii de muritor și îl cuprind de sacou în timp ce îmi deschid aripile amenințător. - A... A... Ame! Nu se poate! Tu ești fiica lui Cloud și a Lariei? Nu pot să cred! Ohh... cred că acum știu despre ce vorbești. Îmi pare rău că lam omorât pe tatăl tău. Adică, n-am avut încotro. Ne-a vrut răul. A vrut să ne omoare pe amândoi. Ce era să fac? Era viața noastră sau moartea lui. Noi voiam doar să plecăm din Valhala, atâta tot. Când eram închis... Ohh! În ciuda faptului că ai venit aici și vrei să-mi faci rău, tot am să o spun. M-ai ajutat! M-ai ajutat mult și nu pot contesta asta. Te-am considerat o prietenă cât timp am fost captiv și-mi amintesc când îți explicam anumite lucruri pe care nu le