Îl privesc pe muritor de după colț cum își bagă
mâinile în buzunar și își ațintește privirea către cer. Ce
patetic!!!
-
Stai aici! Îi spun în șoaptă lui Zadakiel în timp
ce mă strecor pe lângă peretele localului.
Mă apropii de muritor care nu îmi simte prezența.
Ajung în spatele lui și astupându-i gura în timp ce îmi
înfig ghearele în pieptul lui îi șoptesc cu voce scăzută.
-
Nu scoate niciun sunet și mergi încet după
mine. Avem ceva de discutat, Mike!
Ce naiba? Mă panichez și simt cum inima aproape
că-mi sare din piept. Cine e? Ce vrea? Încerc să mă
liniștesc și mă supun comenzii primite. Încuviințez și
urmez persoana care mă răpește. Sunt tras până în spatele
localului, un loc mai puțin luminat, dar suficient cât să se
vadă.
Mă asigur că nu e nimeni prin preajmă și îi dau
drumul muritorului în timp ce Zadakiel ne urmărește.
-
Bine te-am regăsit, Mike!
Mă întorc pe călcâie. Privirea îmi rămâne fixă
asupra fetei care stă în fața mea.