-
Eh? Luată prin surprindere de o voce subțire,
mă întorc și văd o fată slăbuță, brunetă, ochii
mari, care mă privește curioasă, ținând în brațe
o grămadă de foi cu notițe și o geantă mare pe
umăr. Ah... scuze! Da, logodnicul meu e
înăuntru, ar trebui să iasă imediat.
-
Am înțeles. Mulțumesc! Atunci o să aștept. Ești
înscrisă la facultatea asta?
-
Ah, eu? Haha! Nu, nu... nu cred că aș fi un
politician bun. Zâmbesc, gândindu-mă cât de
pierdută aș fi la cursurile de statistică sau alte
cursuri din domeniu.
-
Nu e chiar așa de complicat. Nici eu nu știam
cum e la început, dar am avut ambiție și am
primit un ajutor bun. Am avut noroc că
profesorii ne-au pus să lucrăm pe grupe și am
făcut echipă cu un coleg bun în domeniu, care
m-a ajutat pe unde nu înțelegeam. Îți recomand
să încerci. Ești o fată frumoasă și te văd făcând
asta. De ce nu încerci? Tare aș vrea să te mai
văd pe aici pe la facultate, să stăm de vorbă la o
cafea în pauze.