Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Seite 338

strălucitori. Nu se poate! Nu iarăși! Încerc să mă ridic
disperată, dar corpul parcă refuză să mă asculte și simt
cum atingerea mâinilor reci și aspre îmi cuprind brațele,
trăgându-mă în clasă.
KYYAAAA!!!!
De câtă încăpățânare dă dovadă mucoasa asta. A
pășit în școală neștiind ce o așteaptă. Proasta!
Creaturile sar pe ea, făcând gălăgie și trăgând-o după
ei. Așa îți trebuie! Încerc să o las mai moale, dar parcă
creaturile nu schițiează nimic în prezența mea. Hei,
încetați! Creaturilor, încetați! Încept să mă panichez
când observ că nu mai dețin controlul asupra lor. Nu-i
pot spune mucoasei că sunt creaturile mele. La naiba. Ce
să fac?
Dați-mi drumul!!!! ISA!!! Fă ceva!!! Colegii mei
controlați, parcă de o forță invizibilă, trag de mine cu
brutalitate, aproape smulgându-mi hainele. Îl lovesc pe
unul dintre ei cu piciorul în bărbie și reușesc să mă
eliberez. Mă grăbesc să ies din clasă, dar restul se
năpustesc asupra mea, trântindu-mă la pământ.
AAAA!!!!