Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 325

acuratețe mai mare. E în fața mea! Îmi înfig mâna cu putere în gâtul ei, reușind să o izbesc de perete. Creatură patetică ce ești! Cum îndrăznești? Încep să îmi strâng mâna care se încolăcește în jurul gâtului, în timp ce ea se zbate fără succes. Nu ai tu destulă putere. Sunt Marele Sith! Cine te crezi să apari în fața mea și să ripostezi? Ești demon! Asta nu schimbă prea multe, oricum vei muri. Nu se poate! Îngrozesc când Mike îmi cuprinde gâtul cu brutalitate. Mă vede! Dar... o teamă nemaiîntâlnită îmi cuprinde întreg trupul. Cum este posibil? E... Marele Sith! Ochii aceia... energia și puterea... sentimentul acesta... ura lui! Simt cum încep să rămân încetul cu încetul fără aer. Încep să lăcrimez de durere și cu ultimile puteri încerc să îi vorbesc. Îndurare, Stăpâne!!! Nu am știut... nu pe tine am vrut să te provoc. Nu am vrut să te supăr... te rog! Cer îndurare, Stăpâne! CER ÎNDURARE!!! Ceri îndurare? Ești o creatură inteligentă. Una dintre puținele creaturi inteligente pe care le-am ucis în ultima perioadă. Cu toate astea, îmi ceri iertare după ce ai îndrăznit să te ridici împotriva mea? ÎN GENUNCHI!