Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 308

Cu tine m-aș putea împăca, dar cu mucoasa aia... care mi-a făcut atâta rău... nu cred că aș putea să o accept vreodată. Gabriel m-a biciut cu funia de aur pentru scorpia aia! Înțelegi ce înseamnă asta? Atunci mă văd nevoit să-ți pun o condiție, aceea de a o accepta pe Gaia, altfel nu-ți voi mai permite să te mai apropii de noi. I-ai putea face rău în orice moment. Nici tu nu știi câte am îndurat noi și nu te-ai gândit la asta, continuând să ne faci rău. Acum vrei să-mi pese de ceea ce ai pățit? Mda... mereu ai pus-o pe primul loc. Ce soartă! Bine, fie... dar să nu mă pui să mă împrietenesc cu ea, că nu se va întâmpla. Trebuie doar să o accepți și să nu-i faci rău. Dacă nu vrei, îți doresc singurătate plăcută și bântuire ușoară prin Valhala. Eu plec. Stai! Bine, fie, promit că nu-i mai fac nimic. Te mai întorci? Promiți? Promit... Îi răspund, printre dinți, încruntându-mă. Bine, fie. Atunci o să ai misiunea de a avea grijă de Gaia cât timp eu voi fi plecat.