Preludiul Sufletului Preludiul Sufletului | Page 224

5 Absența îndelungată a lui Sebastian mă îngrijoarează. Încerc nebunește să-l sun, dar nu răspunde. În urmă cu doar câteva minute, am fost anunțată că trebuie să eliberăm camera dacă nu plătim pentru seara trecută până la ora 21:00. Sebastian nu pare să vină. Dacă a pățit ceva? Gândul îmi zboară la o altă posibilitate... să mă fi părăsit. Mă mai învârt prin cameră timp de 40 de minute, după care îmi iau hainele, le arunc într-un rucsac împreună cu niște bani și ies pe ușă, părăsind hotelul. Tot nu răspunde la telefon. Țeparul! Un orășean nenorocit care s-a folosit de mine. Îmi pare rău că îl iubesc. De ce iubesc doar oameni nepotriviți? Frigul de afară mă face să tremur și să-mi ascund fața în fularul moale. Va trebui să părăsesc orașul ăsta infect și să caut o soluție mai