nu o faci, dar... când am văzut trupul
neînsuflețit al lui Sebastian și pe tine
îngenunchiat lângă el... știi... oricât de mult te
iubesc, înțeleg dacă tu mă vei urî, dar... pentru
câteva clipe, m-am bucurat că nu mai respiră.
Câte mi-a făcut... cum s-a comportat cu mine,
cum a încercat să mă controleze și când mă
lovea... Mike, știu că sunt un monstru, nu voi
nega asta. Când a început să mă doară din nou
spatele... și când am văzut că pulsează semnul,
am știut... am știut că ești în pericol. Ceea ce am
făcut... nici măcar nu o pot numi rațiune... a fost
impuls. A fost un impuls animalic și răzbunător.
Nu mi-am dorit niciodată așa ceva... Mă opresc
din a vorbi, știind că Mike nu mă va ierta așa de
ușor, fiind conștientă că poate... din cauza
nebuniei mele, am stricat tot ce ne lega... tot ce
a fost frumos între noi. Îmi plec privirea și
suspin în continuare.
-
Cred că te-ai schimbat și ceva se petrece cu tine.
Nu ești... nu mai ești micuța mea și mă doare să
spun asta. E altă persoană, Gaia, în fața mea,