Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 611

ochii strâns și dau drumul vocii gâtuite. MIIIKEEEE!!!!!!
OPREȘTE-TE!!! NU FACE ASTA!!!!
-

Gaia, ce faci? O privesc mustrând-o cu privirea.
Bravo! Tocmai i-ai anunțat că suntem aici.

Ah!!! Muritoarele alea. Grrr... Ce bine s-au
sincronizat. Îi voi omorî pe toți! Bine ați venit! Sfârșitul
vă așteaptă.
Ce? Muritoarea!!! Poate mă pot folosi de ea în
avantajul meu. Dar cum a reușit să rupă sigiliul cum a...
Dintr-o dată îmi simt stomacul străpuns de o durere
infernală. Răsuflarea mi se întretaie și îmi vine să vărs.
Reușesc să-mi ridic privirea cu greu și îl zăresc pe Sith la
câțiva centimetri distanță de mine. Cum... cum a ajuns...
atât de repede lângă mine? Pumnul lui se adâncește în
măruntaiele mele până când le simt aproape lipite de
spate. Forța cu care m-a lovit mă trimite câțiva metri în
spate, făcându-mă să mă lovesc de sol. Scuip. Scuip
sânge, albastru, negricios. LAȘULE!!! Reușesc să mă
răstesc printre tusea incontrolabilă.
Îți place ceea ce vezi? Ahh... sânge! Ce-mi place
când văd asta. Te credeam prost, dar nu și neatent. Îl
lovesc cu piciorul, cu putere, direct în piept, făcându-l să