Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 610

dacă mai e și Ame... e moștenitoarea mea...
moștenitoarea întregului imperiu. Nu o pot lăsa pe mâna
lui Sith. Nu voi permite așa ceva! Ea și Laria au nevoie
de mine. SITH!!! Am grești când te-am trezit. Ira a luat
cea mai bună decizie. Nu trebuia niciodată să mă
îndoiesc de spusele celor bărtrâni. Tu ești un gunoi! Ira
trebuia să te ucidă nu să te adoarmă!!! Eu nu trebuia
niciodată să te trezesc! Trebuia să te las să te
autodistrugi în corpul muritorului. Trebuia să te răpun
cât încă mai erai captiv în corpul muritorului! ASTA
TREBUIA SĂ FAC! Acum îmi voi repara greșeala. Nu
vei mai prinde sfârșitul zilei de azi. MĂ AUZI???
Privesc îngrozită bătălia dintre cei doi titani.
Răsuflarea îmi este întretăiată, lăsându-mă fără glas. Numi vine să cred că Mike e acel monstru. Nu pot să cred că
ar fi capabil de așa orori. Simt toată energia negativă care
vibrează în jurul nostru. O simt până în măduva oaselor.
O energie care îmi face aripile să vibreze ca străpunse de
mii de ace. Aș vrea să mă apropii, dar picioarele mă țin
pe loc. Lacrimile îmi îmbrățișează din nou obrajii, parcă
obligate să se rostogolească necontenit. Speriată, închid