Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 448

întorc spre mine. Vino! O așez pe canapeaua îngustă de
catifea din fața patului și continui. S-a întâmplat ceva?
Iartă-mă, Cloud! Eram prea furioasă... dar... dar
muritorul acela, Mike... m-a bruscat și m-a amenințat.
Deodată mă întorc către Cloud, întrebându-l pe un ton
care ar putea fi ușor interpretat ca fiind unul impunător.
Când scăpăm de ei? Nu mai vreau să-i văd!
Răbdare, suflet. Nu a venit încă momentul să
acționăm. O privesc gânditor jucându-mă cu o șuviță de
păr de a-l ei.
Dar, Cloud? Cum? Cloud! M-a bruscat și m-a
amenințat. Nu facem nimic?
Știu asta. Dar nu este momentul să acționăm.
Lucrurile s-au complicat.
Rămân surprinsă de reacția lui Cloud. Mike mi-a
făcut rău iar el... el nu face nimic? Cum poate să stea atât
de liniștit? Nu mai înțeleg nimic. De ce nu-mi ia
apărarea? De ce nu mă ajută? Cloud! Nici faptul că l-a
omorât pe Tori nu te convinge?
Laria... sunt anumite lucruri pe care tu nu le știi.
Când l-am trimis pe Tori să îi facă felul... s-a întâmplat