Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 439

hrăni. În orice caz, nu trece prea multă lume pe
aici, nu mi-ar strica un pic de companie.
-

Nu am dori să vă deranjăm, domnule. Nu știu
dacă va fi bine...

-

Nu reprezintă niciun deranj. Vă rog, sunt
camere destule, aș fi încântat.

-

Mulțumim... Îi răspund în timp ce-l privesc
ciudat pe acest om. Nu-mi inspiră deloc
încredere tipii cu coadă și ținută office...
Niciodata nu mi-au plăcut oamenii aceștia.
Mereu văd în ei niște persoane care știu doar să
înșele. În timp ce capul îmi este plin de gânduri,
o văd pe Laria că intră, și în scurt timp o urmăm
și noi. În fața noastră se așterne un covor roșu
care traversează sala imensă. Deodată,
gândurile îmi sunt oprite de gazda noastră.

-

La etajul superior sunt dormitoarele voastre.
Sunt curate și aranjate, deci vă veți putea odihni
liniștiți.

-

Mulțumim încă odată. Cumva sper să ne putem
revanșa pentru acest favor. Gaia! Noi vom