Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 422

-

Laria, nu încerca să te joci cu mine, o spun în
timp ce îi înfig mâna în obraji și o strâng ușor.

-

Mike, nu-mi face rău, te rog... Lacrimile încep
să-mi brăzdeze chipul și încep să tremur cu
putere în mâinile lui Mike. Ce ți-am făcut eu?

-

Nu face pe proasta cu mine. Știu foarte bine
cine a fost în spatele acestor lucruri. De când ai
apărut tu se întâmplă ceea ce se întâmplă doar
că ai făcut o greșeală, care poate ai crezut că îți
va oferi credibilitate, dar defapt a ieșit
contrariul: te-ai luat de Gaia. Nu pun pe nimeni
mai presus de micuța mea și fiindcă știu că sunt
în Valhala și nu în Valel, asta îmi permite să fac
rău fără să fiu pedepsit. Ai face bine să
vorbești...

-

Dă-mi drumul, Mike! Strig la el în timp ce
printr-o mișcare bruscă, reușesc să mă eliberez
și să cad la baza copacului. Rămân jos în timp
ce continui să plâng și să tremur. Îmi acopăr
ochii cu mâinile... Bine Mike! Omoară-mă!
Rănește-mă! Fă-mi răul pe care vrei să-l faci și
puteți pleca din Valhala fericiți că m-ați lăsat