Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 358

singură, din nou. Zgomotul scârțâitului de ușă, care a intrat în rutina noastră, umple camera și holul. Cobor la recepție, unde o găsesc pe Sky stând pe un fotoliu. Mă alătur iar Sky începe să vorbească, fără a o mai întreba eu nimic... - Mike... eu... am încercat să vă ajut. Am încercat să nu vă las să vi se întâmple ceva, dar am fost păcălită. - Păcălită? De cine? Ți-a făcut cineva rău? - Aș vrea tare mult să mă crezi și să nu ai impresia că inventez totul... sau că... am înnebunit. Nu am inteții rele. Vreau doar să te... să vă ajut. Tu îți mai aduci aminte ceva din noaptea în care ai dispărut? Ce s-a întâmplat cu tine? Te-am căutat... dar nu erai de găsit. Ți-am auzit vocea... - Ce? Umm.... nu, nu cred. Ce s-a întâmplat? - Te-am căutat... Gaia dormea... eu am plecat să te caut. Ți-am auzit strigătul, se auzea de foarte departe, dar era vocea ta... am fugit cât am putut spre ea... nu te vedeam, dar ți se auzea vocea atât de clar... și mi-a apărut o creatură în față. O