Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 358
singură, din nou. Zgomotul scârțâitului de ușă,
care a intrat în rutina noastră, umple camera și
holul. Cobor la recepție, unde o găsesc pe Sky
stând pe un fotoliu. Mă alătur iar Sky începe să
vorbească, fără a o mai întreba eu nimic...
-
Mike... eu... am încercat să vă ajut. Am încercat
să nu vă las să vi se întâmple ceva, dar am fost
păcălită.
-
Păcălită? De cine? Ți-a făcut cineva rău?
-
Aș vrea tare mult să mă crezi și să nu ai
impresia că inventez totul... sau că... am
înnebunit. Nu am inteții rele. Vreau doar să te...
să vă ajut. Tu îți mai aduci aminte ceva din
noaptea în care ai dispărut? Ce s-a întâmplat cu
tine? Te-am căutat... dar nu erai de găsit. Ți-am
auzit vocea...
-
Ce? Umm.... nu, nu cred. Ce s-a întâmplat?
-
Te-am căutat... Gaia dormea... eu am plecat să
te caut. Ți-am auzit strigătul, se auzea de foarte
departe, dar era vocea ta... am fugit cât am putut
spre ea... nu te vedeam, dar ți se auzea vocea
atât de clar... și mi-a apărut o creatură în față. O