Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei

Da, ai auzit bine. A UMBLAT CU O MURITOARE! Dar probabil a fost tot dreptul lui de a alege pe cine are în preajmă. Cred că-ncep să consider că am venit degeaba până aici... Mă ridic încet și îi cuprind încheieturile, apropiindu-mă din nou foarte mult de chipul ei, până când răsuflările ni se împleticesc. Surioară... încetează cu jocurile. Ceva e în neregulă, ar fi mai bine să nu te mai tot învârți în jurul cozii și să îmi spui acum, dacă nu, ești binevenită să pleci și să nu te mai întorci. Umm... Cloud, nici nu știu cum să-ți spun, dar... Gabriel... și-a cam făcut de cap cu o muritoare. Ai avut dreptate în urmă cu mulți ani, el a încălcat regulile noastre, a renunțat la mine pentru muritoarea aceea... ma... m-a pedepsit cu funia de aur și... m-a umilit. Cloud... eu... Încep să plâng fără să vreau, lacrimile alunecând ușor pe mâinile lui Cloud. Rămân înmărmurit. Propriul meu frate să fie în stare de așa orori. Să folosească un obiect sacru menit pentru hoți și barbari pe surioara noastră firavă. Furia mă cuprinde, arzând în interiorul meu. Îi dau drumul ușor la încheieturi și îi șterg lacrimile fierbinți luând-o în

Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 315