Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 227

Mike... pentru câteva clipe... am crezut... Cum pot să mă gândesc la astfel de lucruri? Încetează GAIA! Jurnalul meu... am atâtea să înșir... atâtea s-au adunat. Îmi strâng jurnalul strâns la piept, iar în momentul în care Mike deschide ușa îl ascund din instinct sub pernă. - Ți-am adus compresa. Hmm, ce ascunzi acolo? - Ah... nimic... scuze. Mulțumesc. Umm... Mike... dacă nu cer prea multe. Nici nu știu cum să te întreb. Crezi... crezi că ai putea găsi ceva să faci de mâncare? Știu că poate nu e un moment prea propice, dar... mi-e foame. - Da. E în regulă, mă ocup. Masterchef Mike, prezent la datorie. O să-ți fac ceva bun de mâncare. Până atunci, ține compresa asta pe frunte. - Mulțumesc. Mike îmi așează ușor compresa rece pe frunte, îmi zâmbește și părăsește camera. Primul meu instinct e să iau jurnalul și să încep să scriu. Sunt atâtea de povestit... ”Valhala... Un oraș care îmi aduce atâta suferință. Care m-a făcut să îi ascund atâtea lucruri lui Mike. Mă doare când fac asta. Și totuși ceva... s-a schimbat între