Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 227
Mike... pentru câteva clipe... am crezut... Cum pot să mă
gândesc la astfel de lucruri? Încetează GAIA! Jurnalul
meu... am atâtea să înșir... atâtea s-au adunat. Îmi strâng
jurnalul strâns la piept, iar în momentul în care Mike
deschide ușa îl ascund din instinct sub pernă.
-
Ți-am adus compresa. Hmm, ce ascunzi acolo?
-
Ah... nimic... scuze. Mulțumesc. Umm... Mike...
dacă nu cer prea multe. Nici nu știu cum să te
întreb. Crezi... crezi că ai putea găsi ceva să faci
de mâncare? Știu că poate nu e un moment prea
propice, dar... mi-e foame.
-
Da. E în regulă, mă ocup. Masterchef Mike,
prezent la datorie. O să-ți fac ceva bun de
mâncare. Până atunci, ține compresa asta pe
frunte.
-
Mulțumesc. Mike îmi așează ușor compresa rece
pe frunte, îmi zâmbește și părăsește camera.
Primul meu instinct e să iau jurnalul și să încep să
scriu. Sunt atâtea de povestit...
”Valhala... Un oraș care îmi aduce atâta suferință.
Care m-a făcut să îi ascund atâtea lucruri lui Mike. Mă
doare când fac asta. Și totuși ceva... s-a schimbat între