Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 207

Îmi înfig cu putere degetele în pământul rece, dar nu mă
pot clinti din loc. Ceva mă ține, ceva... îmi străpunge
pieptul și se încolăcește în jurul inimii.
AAAAAAA!!!!!!!! Urlu de durere, izbucnind în lacrimi
în timp ce totul se cufundă într-o liniște surdă. Eu... încep
să mă desprind ușor... parcă... plutesc. Un val de căldură
mă îmbrățișează și mă face să alunec.
Nu-mi vine să cred. Gabriel, termină! O privesc pe
Gaia îngenunchiată, gata să-și piardă sufletul.
Gaia, rezistă! Pentru... pentru Mike. Apropiindumă mai mult de ea o simt atât de rece.
GABRIEL, ÎNCETEAZĂ!!! Strig cât mă țin
plămânii. Oprește nebunia asta și nu te mai ascunde ca
un laș.
ISA? Ce încerci să faci? DISPARI! De partea cui
ești?
De partea lui... Nu trebuie să se întâmple așa, nu
trebuie să fie așa. Ce ai de gând să faci?
O voi transforma! Va fi una de a noastră și va face
parte din familia noastră! Dă-te la o parte, Isa, ACUM!!!