Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 183

holbează la mobila din bucătărie. E parcă mult prea
simpatică și dulce pentru cât e de serioasă. Mă apropii de
Mike și îl înghiontesc ușor cu cotul.
-

Ce, e? Îi șoptesc pentru a nu mă auzi fata.

-

Întreab-o și tu cine e... ce vrea... Îi zic printre
dinți.

-

Ah, da. Ce nepoliticos sunt. Mi-am reproșat.
Încântat! N-am apucat să facem cunoștință. Eu
sunt Mike, iar ea e Gaia. Tu...?

-

Eu vă cunosc deja. Sky... precum cerul.

-

De unde ne cunoști? De unde ai știut unde
stăm?

-

V-am urmărit.

-

Ne-ai urmărit? De ce?

-

Da știu că îți place să pui întrebări. Nu o să vă
stau mult pe cap, însă... ar fi o idee bună să nu
vă mai întoarceți la școală.

-

Scuze că intervin... dar... tu ești cu noi la
școală? Nu te-am mai văzut.

-

Da... eh... m-am transferat recent.

-

Nu te grăbi să pleci. Pari că știi multe. Explicămi ce s-a întâmplat la școală și pe drum.