Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 178

O privesc pe Gaia care pare tulburată. O las în pace.
Poate vorbele mele au durut-o. O să o întreb ce are, când
ieșim de la curs. Mă uit în jurul meu la colegii noștri
lingușitori, care stau și scriu de pe tablă. Să nu cumva să
vorbească unul dintre ei, s-o supere pe profa. Ohh...
Doamne! Mai au puțin și-i pupă mâna pentru niște puncte
în plus. Mă uit la ceas... mai sunt 15 minute până se sună.
Vai de mine, cred că am să mor aici.
Ceva clar s-a schimbat între noi, m-am amăgit
singură cu gândul că ar fi fost posibil să ne apropiem. Ce
bizar... Sunetul clopoțelului anunță finalizarea cursului.
Profesoara se oprește din scris în tăcere. Colegii crează
forfotă în timp ce își adună caietele. Îmi strâng și eu
lucrurile și o iau înaintea lui Mike.
Ies repede din sala asta nenorocită care m-a ținut
captiv preț de 50 minute. În timp ce mă grăbesc spre
ieșire, dau din greșeală peste insuportabilul șef de an și îi
dărâm cărțile pe podea.
-

Unde te grăbești așa, Fen? Ai grijă pe unde
mergi! Rămân surprins când Fen nu schițiază
nimic și-și strânge lucrurile de pe jos. Hei, te
faci că nu mă auzi? Strig la el. Se întoarce cu tot