Preludiul Sufletului In Tenebrele Valhalei | Page 121

-

Hai înapoi în cameră Gaia. Nu e niciun copil
aici. Nu mi-ai răspuns, de ce ai venit singură
aici?

-

Dar... l-am văzut... și... M-am oprit în momentul
în care stomacul meu a scos un sunet puternic.
Îmi e... foame.

-

Hai să vedem ce găsim pe aici de mâncare. Așa
am început să caut prin toată bucătăria până am
găsit niște orez și pește în frigider. Le-am luat la
pachet, am căutat două perechi de bețe și am
pășit și eu în afara bucătăriei stingând becul în
urma noastră. Acum hai să mergem, mănânci
sus.

-

Dar... tu nu mă asculți! Încerc să îi spun
disperată în timp ce mă trage după el.

-

Vorbim sus, haide!

-

Nu! Stai un pic și ascultă-mă te rog! M-am
smucit din mâna lui și ne-am oprit pe scări.

-

Ce e atât de important încât nu mai poți aștepta
până în cameră? Mă cam supără atitudinea
autoritară a Gaiei cu care încearcă să mă facă să
o ascult. E mai confortabil să vorbim într-un